Un comitet-cheie al ONU adoptă o rezoluţie ce deschide calea pentru un prim tratat privind crimele împotriva umanităţii

Un comitet cheie al Adunării Generale a ONU a adoptat vineri târziu o rezoluţie care deschide calea negocierilor pentru un prim tratat privind prevenirea şi pedepsirea crimelor împotriva umanităţii, după ce Rusia a renunţat la amendamentele care ar fi deraiat acest efort, informează AP News.

Rezoluţia a fost aprobată prin consens de către comitetul juridic al Adunării, care include toate cele 193 de state membre ale ONU, după negocieri tensionate de ultim moment între susţinătorii acesteia şi Rusia, care au durat toată ziua.

Aplauzele au fost puternice atunci când preşedintele comitetului a anunţat aprobarea rezoluţiei care, aproape sigur, va fi adoptată atunci când Adunarea Generală o va supune unui vot final la 4 decembrie.

„Acordul de astăzi de a începe negocierile pentru un tratat internaţional atât de necesar este o realizare istorică care a fost aşteptată de mult timp. Aceasta trimite un mesaj crucial că impunitatea pentru tipurile de crime comise asupra civililor din Etiopia, Sudan, Ucraina, sudul Israelului, Gaza şi Myanmar nu va rămâne nesancţionată”, a declarat Richard Dicker, consilier juridic senior pentru advocacy al Human Rights Watch.

Dicker a declarat că amendamentele propuse de Rusia puneau sub semnul întrebării dacă negocierile pentru tratat ar fi fost finalizate.

Maria Zaboloţkaya, adjunctul ambasadorului rus la ONU, a declarat că Rusia a retras amendamentele „într-un spirit de compromis”, dar că ţara sa „se disociază de consens”.

„Acest lucru, desigur, nu înseamnă că nu suntem pregătiţi să lucrăm la această convenţie crucială”, a declarat Zaboloţkaya în faţa comisiei.

Curtea Penală Internaţională a fost înfiinţată pentru a pedepsi principalii autori de crime de război, crime împotriva umanităţii şi genocid şi are 124 de ţări care sunt părţi la ea. CPI spune că crimele împotriva umanităţii sunt comise ca parte a unui atac la scară largă asupra civililor şi enumeră 15 forme, inclusiv crima, violul, întemniţarea, dispariţiile forţate, sclavia sexuală, tortura şi deportarea.

Dar CPI nu are jurisdicţie asupra altor aproape 70 de ţări.

Există tratate globale care acoperă crimele de război, genocidul şi tortura - dar nu a existat niciun tratat specific care să abordeze crimele împotriva umanităţii. Potrivit sponsorilor rezoluţiei, conduşi de Mexic şi Gambia şi susţinuţi de alte 96 de ţări, un nou tratat va umple acest gol.

Kelly Adams, consilier juridic la Global Justice Center, a numit, de asemenea, rezoluţia „un progres istoric” după multe întârzieri.

Subliniind „proliferarea crimelor împotriva umanităţii în întreaga lume”, ea şi-a exprimat speranţa că un tratat va fi „puternic, progresist şi centrat pe supravieţuitori”.

Secretarul general al Amnesty International, Agnes Callamard, şi-a exprimat dezamăgirea că termenul a fost prelungit până în 2029, dar a declarat: „Ceea ce este important este că acest proces va duce la o convenţie viabilă”.

„Este mult aşteptată şi cu atât mai binevenită într-un moment în care prea multe state intenţionează să distrugă dreptul internaţional şi standardele universale”, a spus ea. „Este un semn clar că statele sunt pregătite să consolideze cadrul justiţiei internaţionale şi să elimine paradisurile sigure de la investigare şi urmărire penală pentru autorii acestor crime odioase.”

După adoptarea rezoluţiei, consilierul Gambiei, Amadou Jaiteh, care o prezentase cu câteva ore mai devreme, a numit aprobarea acesteia „o ocazie unică în viaţă de a face o diferenţă”, de a spera la o lume fără crime împotriva umanităţii, „şi o lume în care vocile victimelor sunt auzite mai tare decât ale făptaşilor lor”.