Un an greu: Controversatul gazoduct Nord Stream 2 ar putea deveni operaţional la sfârşitul lui 2019

În ceea ce ar putea fi o victorie geopolitică timpurie a Moscovei, Deutsche Welle a raportat că, citându-l pe unul dintre inginerii proiectului, gazoductul Nord Stream 2 ar putea deveni operaţional în luna noiembrie.

Klaus Haussmann, inginer al proiectului Nord Stream 2 pe şantierul de la Lubmin, pe coasta germană a Mării Baltice, a declarat postului de radio german Deutschlandfunk că structura de bază a gazoductului va fi finalizată la jumătatea acestui an, potrivit site-ului de ştiri Zero Hedge.

“Apoi urmează instalarea tuturor echipamentelor electrice, a lanţurilor de siguranţă. Şi apoi, în luna noiembrie ar putea fi umplută cu gaz din Rusia prima conductă”, a precizat Haussmann.

Haussmann a afirmat că temerile sale se datorează stării vremii de iarnă din regiunea Baltică şi valurilor din zonele de construcţie din largul mării şi mai puţin discuţiilor internaţionale privind avantajele şi dezavantajele proiectului.

“Timp de doi ani sau mai mult, Nord Stream 2 s-a aflat în mare parte sub presiune. Dar în prezent suntem mai îngrijoraţi de vremea de afară”, a precizat el.

Nord Stream 2 este un gazoduct lung de 1.222 km care trece pe sub Marea Baltică şi leagă câmpurile de gaz ruseşti de Germania, ocolind rutele terestre existente din Ucraina, Polonia şi Belarus. Proiectul va dubla capacitatea anuală actuală a gazoductului Nord Stream existent, adică 55 miliarde de metri cubi pe an.

Totuşi, este fără îndoială unul dintre cele mai controversate proiecte geopolitice de energie propuse vreodată. Germania susţine că gazoductul este necesar pentru creşterea cantităţii disponibile de gaz natural, în condiţiile în care unii membrii UE se îndepărtează de sectorul nuclear pentru generarea de energie – deşi nu toţi sunt de acord. În timpul ultimilor trei preşedinţi, inclusiv Donald Trump, SUA a insistat că acest gazoduct pune în pericol securitatea naţională europeană, temere care are la bază istoria Rusiei de a folosi gazul ca armă geopolitică în timpul iernii.

Ucraina – care a susţinut că va pierde bani deoarece proiectul Nord Stream 2 îi va ocoli teritoriul – a încercat să formeze un consorţiu de companii din UE pentru a opri noul gazoduct. Totuşi, eforturile au eşuat în mare parte şi, în acest punct, va fi prea târziu că ele să mai aibă un impact semnificativ.

Administraţia preşedintelui Trump a ameninţat recent că va aplica sancţiuni dacă proiectul devine operaţional. În cadrul unei întâlniri televizate cu reporteri şi cu secretarul general al ONU, Jens Stoltenberg, înaintea unui summit NATO desfăşurat anul trecut în Bruxelles, liderul american a afirmat că este “neadecvat” ca SUA să plătească pentru apărarea europeană împotriva Rusiei în timp ce Germania, cea mai mare economie europeană, susţine acorduri pentru gaz cu Moscova.

La începutul acestei luni, Richard Grenell, ambasadorul SUA în Germania, a afirmat că ar putea fi aplicate sancţiuni împotriva anumitor companii germane implicate în proiectul Nord Stream 2. În schimb, Berlinul a răspuns că “nimic nu s-a schimbat” şi că proiectul are autorizaţiile necesare şi va continua.

“Nu suntem uşor de impresionat şi nu putem fi intimidaţi atât de uşor”, a declarat ministrul german al Economiei, Peter Altmaier.

Deşi Germania a rezistat eforturilor SUA de a se retrage din proiect, presiunea americanilor este probabil motivul pentru ca statul membru UE să avanseze cu planurile de a construi o infrastructură suplimentară pentru gaz natural lichefiat (GNL) şi să achiziţioneze GNL de la americani, lucru care nu numai că va diversifica sursele sale de energie, dar va diminua şi nemulţumirea lui Trump.

Nord Stream 2 este deţinut de gigantul rus în energie Gazprom, care deja are un monopol asupra reţelei de conducte ruseşti spre Europa şi acoperă aproximativ 40% din necesarul european de gaz. Între timp, exporturile de gaze ale Rusiei către Europa au crescut cu 8,1% în 2017, până la nivelul record de 193 miliarde metri cubi de gaz.