Uimitorii miniştri Ponta. Azi Rozalia Biro: este împotriva listării Roşiei Montane în UNESCO

Alianţa pentru o Românie Curată (ARC) realizează un profil al Rozaliei Biro, preşedintele Consiliului Reprezentativ al UDMR senator de Bihor şi viitor Ministru al Culturii.

Având în vedere că despre Biro se ştiu puţine lucruri (ca de exemplu că este unul din cei mai bogaţi parlamentari bihoreni şi că nu ştie bine limba română, că drept dovadă a declarat "că nu are acasă copiii bipezi", în viziunea dnei viitor ministru 'biped' echivalând cu ''cerşetor') şi că va deveni ministru al Culturii în urma unei remanieri guvernamentale, deci fără procedura audierii în comisiile de specialitate ale Parlamentului, Alianţa pentru România Curată i-a solicitat un interviu, încercând să afle mai multe despre ea.

Potrivit ARC, senatorul UDMR a acceptat un scurt interviu (pe mail), răspunzând doar la câteva întrebări cu caracter neangajant. Răspunsurile la întrebările concrete precum Codul Patrimoniului cerut insistent de societatea civilă şi amânat de Kelemen Hunor, demolarea/reconstrucţia Halei Matache etc. au fost amânate, Rozalia Biro informând că va răspunde la două luni după preluarea portofoliului.

În ceea ce priveşte Roşiei Montană, Rozalia Biro nu a aşteptat două luni ci a răspuns printr-un NU categoric la întrebarea "Cum vă raportaţi la Roşia Montană? Să fie listată UNESCO sau nu?"

În rest, viitorul ministru a refuzat să nominalizeze oameni de cultură de a căror opinie va ţine cont în mandatul său, afirmând că ar fi nedrept să nominalizeze doar trei, a afirmat că îşi va ghida activitatea nu în funcţie modele ale unor predecesori ci de resursele materiale disponibile şi de priorităţile guvernamentale şi a refuzat să facă orice comentariu pe tema averii pe care o are.

În ceea ce priveşte ceea ce o recomandă pentru postul de Ministru a Culturii, Rozalia Biro a intrat într-un răspuns foarte detaliat. Astfel, graţie ARC, aflăm că doamna viitor ministru a gestionat proiecte complexe precum "Carnavalul florilor", proiectul judeţean „Cine ce ştie?ˮ, săptămâna culturală „Festum Varadinum” etc.

"Cei 10 ani de experienţă în funcţia de viceprimar al municipiului Oradea, reprezintă perioada în care am iniţiat şi coordonat o serie de proiecte culturale, ca de exemplu : Proiectul judeţean „Cine ce ştie?ˮ, organizat prima dată în 2003, reluându-se din doi în doi ani, care s-a transformat într-o mişcare culturală de masă având aproximativ 1200-1400 de participanţi anual, la diferite categorii a competiţiei.Am organizat anual, începând din 2004 până în 2012, săptămâna culturală „Festum Varadinum” care oferea aproximativ 40-50 de evenimente culturale într-o săptămână.

Am fost iniţiatorul proiectului „Ferestra deschisă spre Europa”, organizat anual, începând din 2005,în cadrul căruia organizam conferinţe pe tema Rolul României în Uniunea EuropeanăImportanţa noastră în Uniunea EuropeanăLocul nostru în Uniunea Europeană, precum şi Carnavalul florilor. Am fost iniţiator şi coorganizator al evenimentelor „Zilelecetăţii Oradea”, desfăşurat anual, începând din 2008, şir de evenimente care au avut rolul de a revitaliza cetatea Oradea şi de a atrage turiştii la acest obiectiv.

Am fost iniţiatorul proiectului „Fress Art” Oradea – Debreţin, începând din 2009 până în 2011, proiect transfrontalier prin care, pe baza de concurs, se asigură anual promovarea a câte 15 artişti plastici din judeţele Bihor respectiv Hajdú-Bihar, Ungaria. Am fost iniţiatorul montării a 25 de plachete trilingve care semnalează calitatea de monument a clădirilor istorice din centrul Oradiei. Am coordonat scrierea – şi după câştigare – punerea în practică a doua proiecte transfrontaliere. Am coordonat elaborarea proiectelor prin care Primăria Municipiului Oradea a câştigat prin POR reabilitarea cetăţii Oradea, în valoare de 87.861.144,48 lei." a explicat Rozalia Biro ce o recomandă pentru înaltul post pe care îl va ocupa.

Reamintim că la Roşia Montană, zonă pe care guvernanţii au vrut să o transforme într-o exploatare minieră de unde aurul urma să fie extras cu cianuri, găzduieşte 7 km de galerii romane de o frumuseţe extraordinară pe care numeroşi arheologi, istorici şi iubitori ai mediului îşi doresc să le vadă incluse în patrimoniu UNESCO. Succesul acestui demers ar pune capăt viselor guvernanţilor de a mai încasa redevenţe de pe urma exploatărilor cu cianuri.