UE va propune interzicerea totală a gazelor ruseşti

Executivul Uniunii Europene va prezenta în curând un proiect legislativ pentru a pune capăt tuturor importurilor de gaze ruseşti până la sfârşitul anului 2027, anunţă POLITICO.

Acest obiectiv se află în centrul unui plan prezentat marţi de Comisia Europeană. Comisia a declarat că va publica luna viitoare un act legislativ care va interzice încheierea de noi contracte de gaze cu Rusia, interdicţie care va intra în vigoare la sfârşitul anului 2025 pentru achiziţiile pe termen scurt de pe piaţă şi la sfârşitul anului 2027 pentru contractele pe termen lung.

Planul va viza în mod similar petrolul rusesc, dar cu măsuri mai puţin restrictive. De asemenea, va viza şi aprovizionarea cu energie nucleară din Rusia, propunând măsuri şi legi pentru a evita importurile de combustibil nuclear şi uraniu din Rusia.

„Astăzi, Uniunea Europeană transmite un mesaj foarte clar Rusiei: gata! Nu vom mai permite ca statele noastre membre să fie şantajate, nu vom mai contribui indirect la umplerea visteriei Kremlinului”, a declarat Dan Jørgensen, şeful energiei din UE, la prezentarea planului.

Această măsură pregăteşte oficialii UE pentru o confruntare cu ţările mai puţin dornice să piardă importurile ruseşti, care sunt de obicei mai ieftine, precum Ungaria şi Slovacia. Deşi Comisia poate propune legi, aceasta trebuie să treacă prin negocieri ample cu capitalele UE şi Parlamentul European.

Cu toate acestea, avalanşa de propuneri semnalează angajamentul Bruxelles-ului de a renunţa la combustibilul Moscovei, chiar dacă apetitul pentru sancţiuni severe scade, importurile de gaz rusesc cresc, iar preşedintele american Donald Trump invocă spectrul reluării relaţiilor comerciale cu Moscova.

„Putem să o adoptăm fără unanimitate. Sper că toată lumea va merge mai departe, evident, dar dacă nu o vor face, nu este nicio problemă”, a declarat Jørgensen despre propunerile viitoare, când a fost întrebat despre Ungaria.

Finalizarea divorţului

Noua strategie este cea mai recentă măsură dintr-o campanie de mai mulţi ani a UE pentru a pune capăt legăturilor energetice cu Rusia după invazia totală din 2022. Dar ea vine într-un moment în care blocul se străduieşte să menţină acest elan, în condiţiile în care preţurile ridicate la energie afectează creşterea economică, iar unii politicieni şi firme solicită revenirea la importurile din Rusia.

Până în prezent, UE şi-a redus dependenţa de livrările de gaz din conductele Moscovei cu aproximativ două treimi şi a interzis importurile maritime de cărbune şi petrol. Cu toate acestea, blocul continuă să depindă de Moscova pentru aprovizionarea cu uraniu şi cumpără volume semnificative de gaz natural lichefiat (GNL) supra-răcit, care ajunge prin transport maritim.

Anul trecut, UE încă depindea de Rusia pentru 19 % din importurile sale de gaze, potrivit textului, în timp ce cumpăra 13 milioane de tone de petrol prin conducte şi 2 800 de tone de combustibil nuclear de la Moscova.

Şi numai în 2025, UE a cumpărat 6 milioane de tone de GNL rusesc în valoare de peste 2,5 miliarde de euro, potrivit datelor furnizate de grupul de reflecţie Centre for Research on Energy and Clean Air.

În cadrul planului său, Bruxelles va propune cerinţe de raportare pentru întreprinderi, care vor trebui să precizeze volumul şi durata contractelor lor energetice cu Rusia, şi va solicita ţărilor să prezinte în acest an planuri de eliminare treptată a aprovizionării legate de Moscova. Oficialii UE vor consolida, de asemenea, un sistem existent care utilizează puterea de cumpărare comună a blocului pentru a reduce preţurile.

Planul Comisiei promite, de asemenea, să „continue discuţiile cu furnizorii de încredere”, printre care se numără în special SUA, care doreşte ca UE să cumpere mai mult GNL de la ea. Cu toate acestea, cele două părţi nu au ajuns încă la un acord.

Planul de marţi a fost amânat cu câteva săptămâni, din cauza discuţiilor prelungite cu administraţia Donald Trump privind un potenţial acord privind GNL. Oficialii UE încercau să încheie un pact cu preşedintele SUA înainte de a publica planul energetic pentru Rusia, în speranţa de a demonstra că au asigurat deja alternative americane.

Jørgensen a insistat însă că cele două chestiuni nu sunt legate: "Nu facem acest lucru din cauza a ceea ce se întâmplă de cealaltă parte a Atlanticului".

Cu toate acestea, documentul menţionează că până în 2027 vor fi puse în funcţiune 170 de miliarde de metri cubi de capacitate nouă de GNL la nivel mondial, inclusiv o dublare a capacităţii nord-americane.

Planul subliniază, de asemenea, că executivul UE va intensifica eforturile de electrificare a economiei sale şi va lua în considerare extinderea unei platforme pentru ca întreprinderile să achiziţioneze în comun aprovizionări precum biometanul, pentru a înlocui aprovizionările cu gaze naturale tradiţionale.

Energia nucleară este aproape

Noul plan vizează şi legăturile nucleare persistente ale blocului cu Moscova, care furnizează o cincime din uraniul brut al UE şi 38 % din capacitatea sa de îmbogăţire. Cinci ţări – Finlanda, Bulgaria, Slovacia, Ungaria şi Republica Cehă – depind în continuare de reactoare construite de Rusia.

Pentru a rupe această dependenţă, Bruxelles va prezenta luna viitoare un nou proiect de lege care va face uraniul îmbogăţit din Rusia „mai puţin viabil din punct de vedere economic” prin măsuri comerciale, se arată în plan, şi va restricţiona separat noile contracte semnate între agenţia de aprovizionare cu uraniu a UE şi Moscova.

De asemenea, va viza eliminarea lacunelor din sancţiuni, inclusiv eforturile de a restricţiona aşa-numita flotă fantomă a Rusiei – armata sa în expansiune de nave vechi, cu asigurări puţin cunoscute. Comisia a declarat că doreşte să încheie noi acorduri cu ţările responsabile din punct de vedere juridic pentru aceste nave-cisternă, permiţându-le să efectueze „operaţiuni de abordare preautorizate” ale navelor.

Deocamdată, recomandările planului nu sunt obligatorii, iar sugestiile sale pentru propuneri viitoare vor necesita sprijinul majorităţii ţărilor UE înainte de a fi aprobate.

Budapesta şi Bratislava au torpilat în repetate rânduri eforturile de sancţionare a sectoarelor atomice şi gaziere din Moscova, continuând să depindă de Rusia pentru peste 80% din petrolul lor şi să cumpere gaz prin conductele submarine turkstream, care leagă Rusia de Turcia.

Ţările UE urmează să discute propunerea pentru prima dată joi.