UE avertizează că Al-Qaeda posedă rachete ce ar putea doborî avioane în Sahel
alte articole
Cinci mii de combatanţi din Mauritania, Mali şi Niger, care au luptat ca mercenari în armata fostului lider libian Gaddafi, s-au întors în ţările lor de origine înarmaţi până în dinţi şi reprezintă acum un risc de destabilizare pentru regiunea din Sahel, greu afectată de foamete, şi care a devenit zonă de refugiu pentru reţeaua Al-Qaeda şi grupările sale afiliate, potrivit unor rapoarte clasificate ale mai multor ţări europene la care a avut acces El Pais, potrivit unui articol publicat luni de ziarul spaniol.
Mercenarii au zeci de vehicule, echipament militar şi rachete sol-aer care se crede că au fost vândute sau predate grupărilor extremiste precum Al-Qaeda din Maghrebul Islamic (AQMI) din Mali, sau Boko Haram din Nigeria. Cel mai mare pericol se concentrează la Mali, unde rapoartele informează despre prezenţa a 1.500 de foşti luptători care ar putea doborî avioane comerciale prin lansarea de rachete asupra aeroportului din Bamako-Senou în timpul manevrelor de decolare sau aterizare. 'Un astfel de atac ar putea provoca sute de victime... Controlul asupra acestor arme este practic imposibil', avertizează documentele confidenţiale.
La acest risc se adaugă o instabilitate galopantă: lovitura de stat împotriva fostului preşedinte Amadou Toumani Touré şi rebeliunea tuaregilor, care deşi sunt o minoritate etnică au obţinut secesiunea de facto a regiunilor din nordul ţării (Kidal, Gao şi Tombuctu) şi proclamarea statului independent Azawad, în pofida protestelor comunităţii internaţionale. Armata foştilor merecenari ai lui Gaddafi împrăştiaţi prin Mauritania, Mali şi Niger deţin lansatoare de grenade şi lansatoare portabile de rachete de fabricaţie rusă SA-7 şi SA-24 (man-portable air-defense system) o armă pe care rapoartele o consideră 'extrem de periculoasă'. Armata libiană era formată din peste 20.000 de militari din care mulţi au dispărut.
Potrivit rapoartelor ONU, criza din Libia a provocat exodul a 270.000 de persoane (200.000 în Niger, 40.000 în Mauritania şi 30.000 în Mali) ceea ce putea destabiliza o regiune deja afectată de secetă, crize politice şi de escaladarea traficanţilor, contrabandiştilor şi teroriştilor, care şi-au instalat corturile de-a lungul şi de-a latul uriaşului deşert din Sahel.
UE a pus la punct un ambiţios plan de ajutor şi de combatere a terorismului din Sahel la care participă cinci ţări (Spania, Belgia, Italia, Austria şi Franţa) în care se vor investi 7 milioane de euro pentru formarea de judecători, militari şi poliţişti în lupta împotriva Al-Qaeda şi a grupărilor afiliate. La uriaşele provocări cu care se vor confrunta experţii europeni se adaugă şi îngrijorătoarea prezenţă a peste 5.000 de oameni înarmaţi dispuşi să-şi vândă serviciile contrabandiştilor care operează în zonă, celor care visează la lovituri militare, tuaregilor care şi-au creat propriul stat, liderilor algerieni ai AQMI sau comandanţilor Boko Haram care negociază cumpărarea de rachete sol-aer.
Reprezentanţi europeni ai proiectului de stabilizare a zonei Sahel s-au instalat în Mali şi Mauritania, potrivit funcţionarilor consultaţi. La Bamako şi Nuakchot s-au instalat doi foşti poliţişti francezi, iar în Niger, un expert în terorism. Un general francez coordonează proiectul în materie de terorism de la baza comună denumită Colegiul de Securitate din Sahel, unul din principalele bastioane ale acestui proiect de unde se va coordona cooperarea. Sediul va fi virtual şi va promova reuniuni cu reprezentanţi ai poliţiei, armatei şi justiţiei din cele trei ţări în vederea creării unei politici comune de securitate.
