FT: Se intensifică temerile pentru democraţia din România

Mai întâi a fost Ungaria. Acum există semne îngrijorătoare că democraţia şi statul de drept ar putea derapa într-un alt stat ex-comunist care a aderat la Uniunea Europeană după 2004: vecinul mai mare al Ungariei, România, scrie cotidianul Financial Times (FT), în ediţia de duminică.

Parlamentul de la Bucureşti a votat vineri suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, declanşând un referendum privind demiterea şefului statului.

Criticii afirmă că motivele suspendării sunt 'subţiri'; procedura a fost lansată prin mijloace îndoielnice şi pare a face parte din acapararea puterii de către premierul recent instalat, Victor Ponta, şi coaliţia lui, USL, care a călcat în picioare Constituţia.

Oficiali de la Bruxelles şi analişti români fac comparaţii cu modul în care primul ministru ungar, Viktor Orban, şi-a consolidat din 2010 partidul Fidesz la putere. Evenimentele din România se derulează însă cu o viteză ameţitoare.

Sorin Ioniţă, analist politic al ONG-ului Expert Forum, a afirmat că guvernul 'a demolat instituţiile (democratice)'. 'Ceea ce s-a întâmplat, mai ales în ultima săptămână, înseamnă o serie de paşi în mod clar neconstituţionali adoptaţi de executiv, prin ordonanţă de guvern', adaugă el.

Expert Forum şi alte organizaţii ale societăţii civile au avertizat asupra unei 'Fidesz-izări' a României.

În unele privinţe, situaţia din România este o repetare într-o formă 'mai extremă' a schimbărilor de guvern văzute în câteva state din Uniunea Europeană în care populaţiile sunt nemulţumite de tăierile bugetare şi de stagnare.

România a pus în aplicare unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Europa după încheierea unui acord de împrumut de 20 miliarde de euro cu UE şi Fondul Monetar Internaţional în 2009, inclusiv tăierea temporară cu 25% a salariilor din sectorul public.

Fostul prim-ministru de centru-dreapta Emil Boc a supravieţuit unui număr de zece moţiuni de cenzură înainte ca, în cele din urmă, să demisioneze după proteste de stradă în ianuarie. După ce un alt guvern de centru-dreapta a fost răsturnat în aprilie, Băsescu a chemat coaliţia de centru-stânga a lui Ponta să guverneze până la alegerile parlamentare din noiembrie.

Criticii acuză guvernul actual că face tot posibilul pentru a-şi extinde puterile şi a-şi asigura o 'supermajoritate' la viitoarele alegeri, stabilind un precedent potenţial periculos.

'Odată ce un guvern a făcut acest lucru, ce îl va împiedica pe următorul să procedeze la fel?', se întreabă un om de afaceri român.

Coaliţia lui Ponta afirmă că îl suspendă în mod legitim pe Traian Băsescu, care vine de la centru-dreapta, pentru că acesta şi-a depăşit prerogativele şi s-a amestecat în politica internă. Constituţia României prevede că preşedintele trebuie să fie neutru din punct de vedere politic.

Preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a făcut apel vineri la România să respecte statul de drept. Dar, ca şi în cazul Ungaria mai devreme, cel al României dezvăluie mijloacele limitate pe care instituţiile europene le au la dispoziţie pentru a exercita presiuni asupra statelor care deviază de la calea democratică.

UE poate, în baza articolul 7 al tratatului său fondator, să aplice sancţiuni, inclusiv suspendarea dreptului de vot al unui stat membru. Aceasta este văzută, însă, ca o opţiune 'nucleară', iar UE a evitat să o folosească împotriva Ungariei.

Oficiali de la Bruxelles spun că, dacă situaţia din România se deteriorează, UE ar putea continua să blocheze aderarea ţării la spaţiul Schengen - un obiectiv preţuit - ori să suspende fonduri structurale pentru progrese insuficiente în reforma justiţiei.

Este totuşi neclar dacă, la Bucureşti, coaliţia lui Ponta va putea merge atât de departe precum Fidesz al lui Orban în Ungaria.

Lui Ponta îi lipsesc adepţii personali şi charisma lui Viktor Orban, notează Financial Times. În plus, Ungaria a fost suficient de puternică financiar în 2010 pentru ca guvernul Orban să întoarcă spatele sprijinului FMI şi să încerce măsuri economice neortodoxe (chiar dacă a fost nevoit să caute un nou ajutor al FMI anul trecut).

Analiştii sunt de părere că, probabil, România nu îşi poate permite să îşi vadă suspendată actuala linie preventivă de credit de 5 miliarde de euro de la FMI. Aceasta ar putea-o forţa să continue reformele economice convenite.

Nervozitatea investitorilor a adus deja moneda României la un curs minim record faţă de euro. Un om de afaceri local spune că preţurile la lapte, pâine şi carne au crescut, din acest motiv, cu 3-5% de miercuri până vineri. Creşterea inflaţiei în acelaşi ritm nu este ceva ce guvernul îşi poate permite, remarcă acelaşi om de afaceri, în finalul articolului.