UE a decis: Sancţiunile împotriva Rusiei rămân valabile până în 2016

Soldaţi separatişti pro-ruşi stau de pază la un punct de control în Doneţk, 23 aprilie 2015.
Soldaţi separatişti pro-ruşi stau de pază la un punct de control în Doneţk, 23 aprilie 2015. (Captură Foto)

Ambasadorii statelor membre UE au căzut de acord, miercuri, să prelungească până în 2016 măsurile punitive ale blocului european aplicate împotriva Rusiei datorită rolului ei în criza ucraineană.

Comitetul UE al Reprezentanţilor Permanenţi a hotărât să extindă sancţiunile împotriva Moscovei pentru alte 6 luni, a raportat agenţia rusă de ştiri Interfax, citând o sursă diplomatică UE.

Documentul legal care împuterniceşte prelungirea sancţiunilor până la sfârşitul lunii ianuarie 2016 va fi trimis luni miniştrilor de externe din cadrul UE pentru aprobarea sa oficială.

Această prelungire a fost luată conform poziţiei exprimate la Consiliul European din luna martie, şi anume corelarea sancţiunilor cu calendarul implementării acordurilor de pace încheiate la Minsk în luna februarie, menţionează o altă sursă. “Ideea este să le prelungim până la sfârşitul lunii ianuarie pentru a putea evalua aplicarea acordurilor de la Minsk, ce trebuie să se încheie în luna decembrie, înainte de a lua o nouă decizie” privind încă o prelungire a sancţiunilor sau anularea lor, explică această sursă, conform Agerpres.

Rusia a fost supusă mai multor runde de sancţiuni din partea SUA şi UE, care acuză Moscova de susţinere cu arme şi soldaţi a separatiştilor din estul Ucrainei.

Kremlinul a negat categoric aceste acuzaţii, dar, în 16 mai, forţele ucrainene au capturat doi luptători ruşi în regiunea separatistă Lugansk care au confirmat ulterior că activau în trupele ruseşti şi că se aflau în misiune pe teritoriul ucrainean în momentul capturării lor.

Începând cu aprilie 2014, regiunile est-ucrainene Doneţk şi Lugansk, vorbitoare în principal de limbă rusă, au fost scena unor lupte sângeroase între separatiştii pro-ruşi şi forţele din Kiev. Conflictul s-a soldat până acum cu peste 6.400 de morţi.

În condiţiile tensionării relaţiilor dintre Rusia şi Kiev şi aliaţii săi din UE şi NATO, Pentagonul a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute că, pentru a descuraja agresiunea Rusiei în Europa, plănuieşte să instaleze armament greu şi să staţioneze 5.000 de militari în câteva state est-europene: cele trei ţări baltice - Estonia, Letonia şi Lituania - în Polonia, România şi Bulgaria.

La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat marţi Rusia va adăuga peste 40 de rachete balistice noi la arsenalul său nuclear în câteva luni. Luând cuvântul, la deschiderea forumului tehnico-militar “Armata-2015” la Kubinka, în apropiere de capitala rusă, Putin a promis autorităţilor militare ruse că o gamă de arme şi echipamente noi, de ultimă generaţie, vor fi de asemenea livrate unităţilor militare în perioada următoare.

În acelaşi timp, Iuri Uşakov, consilier apropiat al preşedintelui rus Vladimir Putin susţine că Moscova ezită să se implice într-o nouă cursă a înarmării costisitoare cu USA, adăugând, totuşi, că Rusia nu va da înapoi în faţa posibilelor ameninţări:

“Rusia încearcă să reacţioneze la posibile ameninţări cu anumite mijloace, dar atât. Suntem împotriva oricărei curse a înarmării deoarece aceasta ne slăbeşte capabilităţile economice. În principiu suntem împotriva cursei înarmării”.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.