UDMR cere eliminarea din Constituţie a sintagmei de "stat naţional"

Numai sintagma de "stat naţional" ar trebui să fie scoasă din Constituţie, atunci când se va face revizuirea, şi nu întreg articolul 1 al textului de lege, a afirmat liderul UDMR, Kelemen Hunor, care a precizat că acesta a fost sensul declaraţiei lui, însă traducerea oficială a fost greşită.

"La primul articol, noi am propus o amendare care se referă doar la sintagma de stat naţional, nu la celelalte prevederi din articolul 1. Am subliniat şi în discursul meu că doar despre acest lucru vorbim, despre sintagma de stat naţional. Nu propunem nicio modificare privind statul unitar, indivizibil, suveran şi aşa mai departe. Vorbim doar de statul naţional", a menţionat Kelemen.

Liderul UDMR a mai propus ca, după articolul 1, să fie introdusă o completare care vizează minorităţile naţionale.

"În plus, vrem o completare după articolul 1, în care spunem că minorităţile naţionale sunt recunoscute ca factori constituanţi ai statului român. Este o recunoaştere a comunităţilor naţionale, a maghiarilor, germanilor, evreilor, romilor şi a tuturor celor care trăiesc în ţara noastră. Este o completare la acest subiect mare", a declarat Kelemen.

Propunerile UDMR de modificare a Constituţiei vor fi depuse pe 14 mai.

Revizuire obligatorie, în viziunea lui Ponta

Premierul Victor Ponta a vorbit recent despre necesitatea modificării Constituţiei, precizând că astfel de revizuiri ale legii fundamentale în stat sub obligatorii la fiecare 10 ani.

”Sunt absolut convins că avem nevoie de o modificare constituţională. Discutam ieri, la Strasbourg cu preşedintele Comisiei de la Veneţia, care spunea că fiecare Constituţie trece, o dată la 10 ani, printr-o up-date-are la noile realităţi. Noi am avut o primă revizuire în 2003, iată, sunt 10 ani de atunci. De ce trebuie anul acesta? Pentru că este un context politic şi social în care se poate întâmpla lucrul acesta. Anul viitor, din nou context electoral, după-aceea 2015, este destul de riscant să mai amânăm o perioadă. Este un moment bun, în care pot fi lăsate deoparte ambiţiile personale şi ne putem gândi să avem o Constituţie care să ne ajute mai mult”, a declarat premierul Ponta.

Premierul a mai afirmat că nu este nevoie de o modificare substanţială a Constituţiei, ci doar de un ”reglaj fin”.

”În viziunea mea, modificările despre care vom discuta în continuare nu privesc o modificare de substanţă a Constituţiei, ci mai degrabă un reglaj fin al unora dintre prevederile constituţionale care să ne arate că am înţeles anumite puncte care nu au funcţionat, care să ne permită în următoarea perioadă să nu mai mergem la Curtea Constituţională în fiecare zi, să ne lămurească ce vrea să spună Constituţia sau să rezolve conflicte între diverse puteri şi instituţii. Să punem în textul constituţional lucrurile care le-am învăţat în ultima perioadă. Care sunt raporturile puterii executive cu parlamentul, care este rolul foarte clar al puterii judecătoreşti, diverse instituţii care au fost prezente în viaţa noastră mult mai mult decât în alte ţări”, a mai relevat Victor Ponta.

Modificarea articolului 1, peste câţiva ani

Constituţia României ar putea fi modificată peste câţiva ani la articolul 1, pentru a ceda din suveranitate, a anunţat recent Cristian Pîrvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia şi al Forumului Constituţional. Acest lucru ar urma sa se întâmple în condiţiile în care va fi realizat un nou tratat european, informează Realitatea TV.

Modificarea articolului 1 a fost "problema cea mai controversată" la dezbaterile referitoare la revizuirea Constituţiei şi care au avut loc în mai multe localităţi din ţară.

"În măsura în care un nou tratat european urmează să fie realizat în perspectiva câtorva ani, probabil după alegerilor europene din 2014, s-ar putea să fim nevoiţi să modificăm articolul 1. Altfel spus, să oferim mai clar elementele de suveranitate Bruxelles-ului, pentru că în momentul de faţă există doar un articol foarte vag în Constituţie în ceea ce priveşte relaţiile noastre cu Uniunea Europeană. Doamna Merkel explica în ultimele zile că pentru ieşirea din criză este nevoie de o cedare mai clară de suveranitate. Or, asta va presupune, nu numai în cazul nostru, al Franţei şi al altor state, modificarea acelor articole care sunt protejate de articolele speciale privind limitarea modificării constituţionale. Cred că, în România, anul acesta nu se va umbla la articolul 1, dar odată dezbaterea începută, cu proxima modificare constituţională, care ar putea avea loc în câţiva ani, s-ar putea discuta despre, eventual, o nouă Constituţie, pentru că altfel nu văd soluţia", a afirmat Pîrvulescu.

În prezent, au loc dezbateri despre modificările care ar putea fi realizate la revizuirea Constituţiei.

Ce doresc minorităţile

Grupul parlamentar al minorităţilor din Parlament a formulat mai multe propuneri de modificare a Constituţiei, după cum a anunţat deputatul Ovidiu Gant, de la Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR).

Una dintre cele mai importante modificări este cea referitoare la introducerea în legea fundamentală a Rezoluţiei de la 1 decembrie 1918 de la Alba Iulia, prin care a fost consfinţită Unirea.

"Aş începe cu o chestiune care nu vizează neapărat chestiuni concrete din Constituţie, ci articolul 1, punctul 3, o chestiune la care noi ţinem neapărat. De aici lipseşte un document fundamental, Rezoluţia de la Alba Iulia, de la 1 decembrie 1918. Este un act fundamental care stă la baza statului român modern, un act care exprima, la vremea respectivă, voinţa românilor din Ardeal şi, parţial, Banat, dar care a răspuns şi intereselor saşilor din Transilvania. Aceştia, la 8 ianuarie 1919, s-au adunat la Mediaş şi au declarat deplina susţinere faţă de acest demers şi apartenenţa la Regatul României. Eu cred că amintirea acestui document este de maximă importanţă. România de azi arată aşa şi datorită acestui moment", a declarat Ovidiu Gant.

În Constituţie se arată că "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate". Alături de Revoluţia din 1989, ar urma sa fie introdusă şi Rezoluţia de la 1 decembrie 1918, după cum au cerut minorităţile.

Gant a mai declarat că e necesară existenţa unei Camere a Regiunilor, după ce se va realiza proiectul de regionalizare.

"Dacă se constituie aceste regiuni, indiferent cum vor arăta ele, ar trebui să aibă o modalitate de a-şi arăta interesele şi politicile în forul legislativ, pe problematica lor. Nu pe politică externă, apărare sau alte chestiuni de genul acesta. E clar că trebuie să-şi exprime această politică şi a doua cameră a Parlamentului să fie o Cameră a Regiunilor", a precizat Gant.