CCR: Legea referitoare la restituirea proprietăţilor, constituţională

Sesizarea PDL referitoare legea privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate a fost respinsă vineri de Curtea Constituţională a României (CCR).

Ca urmare, conform hotărârii CCR, legea este constituţională şi rămâne în forma adoptată de Guvern, membrii acestuia asumându-şi răspunderea pentru actul normativ.

Conform procedurilor legale, urmează ca decizia să fie publicată în "Monitorul Oficial", apoi va merge spre promulgare la pre;edinte.

La data de 22 aprilie, prim-vicepreşedintele democrat-liberal Liviu Negoiţă anunţa că PDL va ataca la CCR această lege, invocând motive de neconstituţionalitate atât procedurale, cât şi de fond.

Din punct de vedere procedural, la asumarea răspunderii Guvernului s-ar fi încălcat decizia 1431 din 2010 a Curţii Constituţionale, care precizează că angajarea răspunderii Guvernului este neconstituţională dacă un proiect pe aceeaşi temă se află în proces de legiferare, potrivit vicepreşedintelui PDL Liviu Negoiţă.

Primarul Sectorului 3 a mai precizat că PDL a depus în 2010 un proiect pe această temă care se află în dezbatere parlamentară la Senat şi Guvernul a ignorat acest lucru "şi a venit peste această procedură şi şi-a asumat răspunderea".

Pe de altă parte, Liviu Negoiţă mai susţinuse că este încălcată şi decizia 1557 din 2009 a Curţii Constituţionale, care precizează că transformarea Guvernului, prin asumarea de răspundere, în autoritate legiuitoare concurentă Parlamentului încalcă articolul 1 alineat 4 şi articolul 61 alineat 1 din Constituţie.

Edilul a mai precizat că legea restituirii proprietăţilor încalcă articolul 15 alineat 2 din Constituţie şi Comisia Naţională constituită prin această lege se substituie justiţiei.

Negoiţă a mai afirmat că deciziile irevocabile ale Consiliilor Locale date în temeiul Legii 10 din 2001 pot fi atacate doar la instanţele de contencios administrativ, iar Comisia Naţională constituită în temeiul legii de restituire poate invalida în mod ilegal decizia irevocabilă ale Consiliilor Locale.

Dreptul la proprietate este îngrădit prin prevederea potrivit căreia cel care va dobândi proprietatea este obligat să-i menţină destinaţia timp de 10 ani, a mai susţinut primarul de sector.

"Guvernul Ponta îşi bate joc de noi", acuză asociaţiile de proprietari

Într-un comunicat, asociaţiile de proprietari îşi exprimă "totalul dezacord" faţă de textul legii privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Executivul şi-a asumat răspunderea miercuri în Parlament, acuzând că "Guvernul Ponta îşi bate joc de proprietari".

Legea propusă nu ţine cont de doleanţele celor expropriaţi, transmise Guvernului încă din 20 februarie, la care nu s-ar fi primit răspuns, mai acuză asociaţiilor de proprietari.

"Nu de scuzele premierului avem nevoie, ci de o lege dreaptă, în urma unei dezbateri autentice! Termenele de rezolvare inacceptabil de lungi (10-15 ani), soluţia acordării de puncte, de videolicitaţii, în locul terenurilor/imobilelor confiscate, constituie o batjocură la adresa proprietarilor de drept. Legea serveşte în schimb mafia speculatorilor imobiliari, care vor cumpăra pe preţuri de nimic drepturile proprietarilor care, fiind lipsiţi de mijloace materiale şi cu vârste înaintate, vor alege această soluţie umilă de supravieţuire", relevă comunicatul făcut public în aprilie.

Singura speranţă pentru modificarea legii este ca partidele din opoziţie să atace legea la Curtea Constituţională, a precizat semnatara comunicatului, Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi - formată din Asociaţia Naţională a Proprietarilor Funciari şi Imobiliari Persoane Fizice şi Juridice din România, Forumul Civic Românesc, Asociaţia Proprietarilor de Imobile Naţionalizate Banat, Asociaţia Proprietarilor Deposedaţi Abuziv de Stat, Asociaţia Proprietarilor din Lacul Văcăreşti şi Asociaţia Obştea Moşnenilor Opreşti-Stăteşti Ţâlea.

Foştii proprietari ai caselor naţionalizate care nu pot fi despăgubiţi în natură vor primi puncte în valoare nominală de un leu, raportat la valoarea casei, cu care vor putea achiziţiona prin licitaţie alte imobile sau le vor preschimba în bani, dar după 2017, în limita a 14% pe an din suma punctelor, conform proiectului de lege privind despăgubirile pentru imobile naţionalizate, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.

Legea stabileşte că ultima tranşă va reprezenta 16% din numărul punctelor acordate, astfel încât suma totală să poată fi achitată într-un interval de şapte ani, calculat din 2017.

Asociaţiile de Proprietari Expropriaţi, în audienţă la CEDO

După ce toate propunerile pe care le-au făcut au fost respinse, iar dezbaterea publică legată de noua lege a fost anunţată de pe o zi pe alta, reprezentanţii asociaţiilor de proprietari expropriaţi au solicitat la începutul lunii aprilie 2013 o audienţă la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

“Le vom povesti celor de la CEDO cum s-a făcut dezbaterea publică. Pentru legea privind despăgubirile acordate proprietarilor de case naţionalizate trebuie ca cei de la noi să obţină şi acordul CEDO, pentru că altfel s-ar putea ca procesele să continue. Aşteptăm ca cei de la CEDO să ne anunţe când putem merge în audienţă acolo, după solicitarea pe care le-am trimis-o”, a declarat, pentru Epoch Times, Călin Ispravnic, preşedintele Asociaţiei pentru Proprietate Privată (APP).

Cererea de audienţă la CEDO a fost depusă de Uniunea Naţională a Asociaţiilor Proprietarilor Expropriaţi din România care doresc să le arate celor de acolo “lipsa de interes a autorităţilor române cu privire la soluţionarea dosarelor de restituire a proprietăţilor”. Este vorba despre imobilele naţionalizate de comunişti şi care nu au fost retrocedate sau pentru care nu s-au acordat despăgubiri din partea statului nici la aproape 24 de ani de la Revoluţie.

Noua lege privind despăgubirile s-a aflat în dezbatere publică, dar aceasta nu ar fi fost organizată de autorităţi în adevăratul sens al cuvântului, după cum se plâng reprezentanţii proprietarilor.

“Ne-au anunţat de pe o zi pe alta, când afară era cod portocaliu de ninsoare. Reprezentanţii proprietarilor care acum sunt stabiliţi în Germania şi cei din Piteşti nu au reuşit să ajungă. Au participat în total 20 de persoane, însă toate propunerile pe care le-au făcut au fost respinse. Singurul motiv invocat a fost lipsa de bani, ni s-a spus mereu că ei ar vrea să ofere mai mult, dar nu pot. În schimb, autorităţile au găsit 1,4 miliarde de euro pentru linia de metrou din Drumul Taberei sau pentru Bechtel”, a precizat Călin Ispravnic.

Reprezentanţii proprietarilor au afirmat că au fost nevoiţi să facă numeroase demersuri pentru a putea discuta cu autorităţile despre proiectul de lege privind despăgubirile.

“Conţinutul discuţiilor purtate ne întăreşte convingerea că Guvernul nu are nici cea mai mică intenţie de a rezolva problema retrocedărilor, ci doar să adopte o lege în termenul indicat de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Propunerile asociaţiilor de proprietari de modificare a proiectului de lege au fost toate respinse urmând a fi menţinute prevederile actuale. Acestea încalcă însă principii fundamentale ale Convenţiei Drepturilor Omului având în vedere schimbările care vor apărea în timpul jocului. Se va realiza o discriminare între cei care au obţinut deja despăgubiri şi ceilalţi care au avut neşansa de a nu li se fi soluţionat notificările până în prezent”, au precizat reprezentanţii proprietarilor.

Cu toţii au atras atenţia că nu se va ţine cont de dreptul cetăţenilor la un proces echitabil pentru că proprietarii nu mai pot ataca în instanţa refuzul autorităţilor de a le soluţiona notificările, fiind nevoiţi să aştepte încă mulţi ani până când vor primi un răspuns.

“Ceea ce prim-ministrul anunţa că va fi în sfârşit legea care va face dreptate proprietarilor s-a transformat într-o mare deziluzie; în realitate va fi un act normativ care va amâna acordarea despăgubirilor după 1 ianuarie 2017, când vom avea probabil alt Guvern. Proiectul de lege nu are în vedere o perioadă de timp rezonabilă în care să fie despăgubiţi cei ale căror bunuri au fost confiscate. Acordarea eşalonată a despăgubirilor ar fi putut fi o variantă bună în primii ani după 1990, dar acum, după 23 de ani, să îi ceri unui proprietar să mai aştepte alţi ani până când va primi totuşi ceva nu este decât o dovadă de rea credinţă şi de cinism din partea statului. Proprietarii au fost lipsiţi de bunurile lor timp de 70 de ani, dreptul lor la despăgubiri a fost tergiversat mai mult de două decenii, iar statul nu acordă despăgubiri pentru lipsa de folosinţă a imobilului de la data preluării şi nici pentru deteriorarea bunului”, au mai arătat reprezentanţii proprietarilor.