Ucraina şi Rusia au început a doua rundă de negocieri de pace la Istanbul

O nouă rundă de negocieri de pace a început, luni, la Istanbul, între delegaţiile Ucrainei şi Rusiei, a anunţat Ministerul ucrainean de Externe, citat de The Kyiv Independent.

Obiectivul declarat al Kievului este acela de a discuta un armistiţiu şi un schimb complet de prizonieri.

Discuţiile, găzduite de oficialii turci, au loc după prima rundă de negocieri din 16 mai. Întâlnirea iniţială s-a încheiat cu un acord privind cel mai mare schimb de prizonieri din timpul războiului, dar fără progrese concrete în direcţia unei înţelegeri de pace.

Ministrul Apărării, Rustem Umerov, conduce delegaţia ucraineană, formată din 14 membri, printre care se regăsesc reprezentanţi ai armatei, ai sectorului juridic şi ai apărării drepturilor omului — persoane care nu au participat la discuţiile din 16 mai.

Înainte de a se întâlni cu oficialii ruşi, Umerov a avut o întrevedere bilaterală cu ministrul de Externe al Turciei, Hakan Fidan, a relatat Suspilne.

Delegaţia rusă este condusă de Vladimir Medinski, consilier prezidenţial, care a reprezentat Moscova şi în cadrul primelor discuţii eşuate de pace de la Istanbul în 2022, dar şi în luna mai a acestui an.

Rusia nu a transmis oficial un memorandum cu propuneri de pace, însă Ucraina intenţionează să prezinte o foaie de parcurs detaliată pentru obţinerea unei soluţionări durabile.

Potrivit unei propuneri consultate de Reuters, procesul ar începe cu un armistiţiu de minimum 30 de zile, urmat de un schimb complet de prizonieri şi repatrierea copiilor ucraineni duşi în teritoriile ocupate de Rusia, urmând să culmineze cu o posibilă întâlnire între preşedintele Volodimir Zelenski şi omologul său rus Vladimir Putin.

Ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a reiterat pe 30 mai că Moscova va lua în considerare un armistiţiu doar dacă Ucraina opreşte mobilizarea şi încetează să mai primească ajutor militar extern.

Jurnalistul de la Financial Times, Christopher Miller, a publicat ceea ce a prezentat drept textul complet al memorandumului ucrainean, care include şi „garanţii solide de securitate” pentru Kiev, libertatea de a urmări integrarea în UE şi NATO, precum şi nerecunoaşterea ocupaţiei ruse a teritoriilor ucrainene.

Memorandumul recunoaşte că unele sancţiuni împotriva Rusiei ar putea fi ridicate, „dar în etape şi gradual”, iar activele ruseşti îngheţate ar trebui folosite pentru reconstrucţie şi reparaţii.

Documentul prevede şi continuarea negocierilor privind un armistiţiu cu participarea oficialilor din SUA şi Europa. Cele cinci teme-cheie ale unei posibile întâlniri între Zelenski şi Putin ar include: un armistiţiu permanent, garanţii de securitate, chestiuni teritoriale, compensaţii şi reconstrucţie, sancţiuni în caz de încălcare a acordului şi încheierea unui tratat final de pace.

Înaintea negocierilor, Ambasadorul ucrainean la ONU, Serghei Kisliţia, şi membrul delegaţiei Oleksandr Bevz s-au întâlnit cu reprezentanţi din Germania, Italia şi Marea Britanie pentru a-şi coordona poziţiile, a scris Tikhîi pe X (fost Twitter).

„Membrii delegaţiei ucrainene şi-au reiterat angajamentul faţă de eforturile pentru pace. Ei au detaliat punctele de pe agendă, care includ întâlnirea liderilor, un armistiţiu complet şi măsuri umanitare de consolidare a încrederii”, a adăugat acesta.

Consilieri de securitate din SUA, Marea Britanie, Franţa şi Germania intenţionează, de asemenea, să participe la negocieri, potrivit trimisului special al preşedintelui american Donald Trump pentru Ucraina, Keith Kellogg.

Vorbind înainte de discuţiile din 2 iunie, preşedintele Zelenski a subliniat din nou că Rusia nu a transmis încă aşa-numitul său memorandum de pace Ucrainei, Turciei sau SUA.

„Cu toate acestea, vom încerca să obţinem măcar un progres pe drumul către pace”, a declarat el.

Vorbind pentru presa de stat rusă, Medinski a confirmat că partea rusă a primit propunerile de pace ale Ucrainei. Rusia intenţionează să-şi prezinte propriul memorandum abia în cadrul negocierilor, a relatat agenţia rusă de presă pro-guvernamentală Interfax, citând surse.

În timp ce SUA şi Ucraina au pledat pentru un armistiţiu necondiţionat, Kremlinul l-a respins.

În schimb, Moscova a continuat să formuleze cereri maximaliste, greu de acceptat pentru Kiev, precum recunoaşterea anexării ilegale a unor regiuni ucrainene şi retragerea trupelor ucrainene din părţile acestor regiuni aflate încă sub controlul Ucrainei.

Trump şi-a exprimat frustrarea faţă de lipsa de concesii din partea Rusiei şi de intensificarea atacurilor sângeroase asupra Ucrainei. Până în prezent, el a refuzat să impună noi sancţiuni Rusiei.

Negocierile au loc la doar o zi după ce Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a lansat un atac masiv cu drone asupra bazelor aeriene ruseşti, lovind presupus 41 de bombardiere ruseşti şi dezactivând 34% din flota de rachete de croazieră a Rusiei.