Ucraina: Liderul regiunii separatiste Lugansk demisionează pe fondul unor lupte interne

Igor Plotniţki, liderul regiunii separatiste est-ucrainene Lugansk, a demisionat după ce a acuzat un rival de tentativă de “lovitură de stat”. Ţinând cont de amplificarea tensiunilor în regiune, este posibil ca războiul din estul Ucrainei să se intensifice?

Unde este Igor Plotniţki? Această întrebare pare să fi primit răspunsul vineri seara, când liderul autoproclamatei Republici Populare Lugansk a ajuns în Moscova şi şi-a depus demisia după o săptămână de lupte între facţiunile rivale din estul Ucrainei.

“Igor Plotniţki şi-a depus demisia din motive de sănătate”, a declarat Leonid Pasechnik, şeful poliţiei secrete a regiunii, într-un mesaj video postat pe un portal de ştiri al separatiştilor în Lugansk. Pasechnik a precizat că va prelua controlul asupra regiunii ca preşedinte interimar înaintea unor noi alegeri.

Ştirea a fost publicată în timp ce liderii UE din şase foste state sovietice, inclusiv Ucraina, s-au întâlnit la Bruxelles la un summit care urmăreşte să consolideze relaţiile reciproce. Rolul Moscovei în conflictul ucrainean, totuşi, nu a fost inclus pe agenda de discuţii.

Tensiuni pe străzi

În ultimele câteva zile au fost observate semne ale unor neînţelegeri în rândul separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei. Scenele care amintesc de primele faze ale anexării peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia la începutul anului 2014 s-au derulat din nou în oraşul Lugansk. “Vehicule de tip militar şi bărbaţi înarmaţi neidentificaţi” au închis străzile din centrul oraşului timp de două zile, această situaţie fiind confirmată de misiunea de monitorizare a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa.

Plotniţki l-a acuzat pe ministrul său de Interne, Igor Kornet, de orchestrarea unei lovituri de stat şi l-a concediat duminica trecută, declanşând situaţia tensionată de pe străzi.

Au existat multe indicaţii privind amplificarea luptei pentru putere dintre Plotniţki şi Kornet. Potrivit unor rapoarte, Kornet este subiectul unor investigaţii şi acuzat, printre altele, de confiscarea ilegală a unei locuinţe private.

Dar, alte rapoarte media sugerează că s-ar putea ca în spatele disputei să existe probleme financiare, precum redistribuirea surselor de venit.

O sursă a declarat pentru Deutsche Welle că situaţia în Lugansk este liniştită în general, adăugând că majoritatea rezidenţilor nu se aşteaptă la nicio schimbare, indiferent cine se află la conducere.

Miercuri, când străzile din Lugansk erau încă blocate, ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a declarat că a avut loc o “confruntare” nu doar între “bandiţi”, ci şi între agenţiile de securitate ruseşti. Dmitro Timciuk, membru al Parlamentului ucrainean, a scris pe Facebook că bărbaţii înarmaţi misterioşi sunt membri ai unei companii militare private ruseşti care a fost însărcinată să prevină amplificarea conflictului dintre Plotniţki şi Kornet. Timciuk a mai scris că un număr de camioane care transportau trupe ruseşti regulate au sosit de asemenea în Lugansk, deşi declaraţiile sale nu au putut fi verificate independent.

Rusia a negat că armata sa este prezentă în estul Ucrainei şi, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a refuzat să discute despre situaţia curentă din Lugansk.

Suport din partea lui Putin

Plotniţki, în vârstă de 53 de ani, a condus aşa-zisa Republică Populară Lugansk din august 2014. Predecesorul său, Valeri Bolotov, a depus mari eforturi pentru a separa regiunea de restul Ucrainei în prima etapă cumplită a războiului. Până recent, Bolotov a locuit în Moscova şi a murit acolo la începutul acestui an, aparent din cauza unui atac de cord. Detaliile exacte ale morţii sale rămân necunoscute.

Demisia surpriză a lui Plotniţki reprezintă o măsură neobişnuită. Săptămâna trecută, preşedintele rus Vladimir Putin i-a oferit suport liderului separatist, aranjând ca acesta să discute prin telefon, direct şi pentru prima dată, cu omologul său din Doneţk, Alexander Zaharcenko. Conversaţia s-a axat pe iniţierea de noi eforturi pentru a se reasliza un schimb de prizonieri cu guvernul din Kiev, care a fost amânat ani de zile. Schimbul face parte dintr-un acord de pace încheiat la Minsk care, în cea mai mare parte, a rămas neaplicat.

Dar acum, dacă se schimbă puterii în Lugansk, aplicarea acordului de la Minsk ar putea fi încetinită chiar şi mai mult – sau ar putea fi contestat. Peskov a declarat vineri, totuşi, că nu există nicio alternativă la acordul de la Minsk.

Forţele armate ale guvernului ucrainean au declarat că sunt pregătite pentru cazul în care se înregistrează amplificarea conflictului, conform unei surse din partea controlată de Kiev a Lugansk.

În plus, în Kiev, au existat speculaţii privind o altă posibilă explicaţie pentru evenimentele recente: o fuzionare între republicile autoproclamate din Doneţk şi Lugansk. În decursul verii, Zaharcenko a promovat deja ideea unui nou stat numit Malorossiya, sau “Mica Rusie”. La acea vreme, răspunsul autorităţilor din Lugansk nu a fost entuziasmant.