Ucraina: În ce scop se reuneşte parlamentul?

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) se reuneşte marţi, 28 ianuarie. În ce scop? Cu numai câteva ore înainte de această sesiune, răspunsul la această întrebare rămâne destul de ambiguu.
Parlamentul ucrainean (Rada Supremă). (SERGEI SUPINSKY / AFP / Getty Images)
Epoch Times România
28.01.2014

Parlamentul ucrainean (Rada Supremă) se reuneşte marţi, 28 ianuarie. În ce scop? Cu numai câteva ore înainte de această sesiune, răspunsul la această întrebare rămâne destul de ambiguu. În mod oficial, parlamentarii ucraineni sunt convocaţi 'pentru a vota legile necesare reglementării situaţiei', în condiţiile în care Kievul rămâne, de peste două luni, scena unor vaste manifestaţii care, în ultima săptămână, au dus la violenţe şi chiar la lupte de gherilă, notează Le Nouvel Observateur.

Pentru a vota legi represive? Unii se tem într-adevăr că marţi ar putea fi votată starea de urgenţă. Pentru legi conciliante? Rezultatul celor mai recente negocieri dintre liderii opoziţiei şi preşedintele Ianukovici evocă o lege a amnistiei.

Un posibil compromis? Dacă e să se aibă încredere în ultimele negocieri dintre preşedintele Viktor Ianukovici şi liderii opoziţiei, negocieri care au avut loc luni seara la palatul prezidenţial, acestea au marcat câteva încercări care ar putea fi consolidate în timpul sesiunii parlamentare din această marţi. Opoziţia a obţinut asigurarea că legile liberticide votate la 16 ianuarie, care incriminează majoritatea formelor de protest, vor fi abrogate.

Cei trei lideri ai opoziţiei, Arseni Iaţeniuk, Vitali Kliciko şi Oleh Tiahnibok au primit între altele acordul de principiu al puterii cu privire la adoptarea unei legi a amnistiei pentru manifestanţii arestaţi în timpul ciocnirilor cu poliţia.

Le Nouvel Observateur analizează posibilitatea adoptării în cel mai scurt timp, de către deputaţii ucraineni, a următoarelor două 'elemente' concrete. Unul dintre acestea ar fi starea de urgenţă. Potrivit ministrului afacerilor externe al Ucrainei, Leonid Kojara, autorităţile 'nu au intenţia de a decreta astăzi starea de urgenţă'.

Zvonurile cu privire la starea de urgenţă circulă de mai multe zile în Ucraina: potrivit acestora, regimul Ianukovici ar dori să impună sancţiuni şi mai draconice împotriva manifestanţilor din întreaga ţară. Pentru aceasta, el ar urma să treacă prin votul parlamentului instituirea unei stări de urgenţă. O asemenea măsură ar extinde foarte mult posibilităţile forţelor de ordine, permiţându-le, de ce nu, să radă 'EuroMaidanul', centrul contestaţiilor de la Kiev.

'Ştiu că un proiect în acest sens a fost elaborat', asigură Ostap Semerak, fost deputat al opoziţiei. Apropiat de liderul partidului 'Batkivşcina', Arseni Iaţeniuk, Ostap Semerak a participat la negocierile dintre opoziţie şi preşedintele ucrainean. El cunoaşte toate dedesubturile negocierilor. 'Puterea a redactat acest text, însă aceasta nu înseamnă că el va fi supus marţi votului. Aceasta este mai mult o ameninţare', consideră Semerak.

Chiar şi Vitali Kliciko, liderul partidului liberal UDAR, care a ieşit un pic mai optimist de la negocierile cu preşedintele Ianukovici, ca urmare a unor concesii sesizabile, a ţinut să evoce problema stării de urgenţă: 'Sper că aceasta decizie să nu fie pusă marţi pe ordinea zilei', a spus Kliciko, plecând de la preşedinţie. Aceasta nu înseamnă că posibilitatea nu rămâne una valabilă.

La rândul său, tânăra deputată Lesya Orobeţ a declarat pentru Facebook că intenţionează să nu participe la sesiunea parlamentară de marţi. Deputata, care coordonează în mod activ căutările opozanţilor dispăruţi şi care ţine, în acest context, evidenţa răniţilor şi morţilor, explică în mesajul său că 'îi este frică să intre într-un parlament fără a avea cea mai mică certitudine că va putea ieşi de acolo'.

Orobeţ critică de asemenea modul în care parlamentul a adoptat legile anti-manifestaţii la 16 ianuarie, fără a avea câtuşi de puţin majoritate în parlament, şi pune la îndoială funcţionarea democratică a viitoarei sesiuni. Chiar dacă ea se declară disponibilă să facă 'ceva valabil, cum ar fi o lege care prevede alegeri prezidenţiale în martie 2014 sau un text care să interzică 'Berkut'', aceste forţe speciale care au adoptat un comportament din ce în ce mai feroce la adresa manifestanţilor. Două texte care, în mod sigur, nu vor fi supuse marţi la vot, conchide Le Nouvel Observateur.

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor