Ucraina a primit o ultimă atenţionare electorală din partea UE

Uniunea Europeană (UE) şi Ucraina vizează o apropiere, iar în acest scop Kievul este dispus la compromisuri, atestă vizita pe care prim-vicepremierul ucrainean Valeri Horoşovski a întreprins-o luni la Bruxelles. Comisarul european pentru extindere şi politică de vecinătate, Stefan Fule, l-a primit pe oficialul ucrainean pentru a-i transmite o ultimă atenţionare: politica Occidentului la adresa Ucrainei depinde de rezultatul alegerilor parlamentare de la sfârşitul lui octombrie.

Potrivit cotidianului rus Nezavisimaia Gazeta, pe agenda de lucru a discuţiilor de la Bruxelles au figurat probleme care se discută demult, începând de la cele privind justiţia selectivă, care a dus la urmărirea penală a liderilor opoziţiei, şi terminând cu perspectiva semnării acordurilor privind statutul Ucrainei de membru asociat în UE, zona de liber schimb şi regimul fără vize.

Horoşovski a constat că poziţia Europei rămâne neschimbată şi consecventă. Cu toate acestea, după cum notează cotidianul rus menţionat, poziţia Kievului a înregistrat unele schimbări. Astfel, reprezentantul Kievului a recunoscut la Bruxelles că 'în cazul Timoşenko s-a aplicat o justiţie învechită'.

Cu un an în urmă acelaşi lucru a fost declarat şi de preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, care şi-a exprimat regretul că nu poate face nimic în cazul Timoşenko, deoarece în Ucraina este în vigoare un Cod Penal încă din anii 1960. În urmă cu un an europenii au crezut că puterea ucraineană vrea să rezolve problema prin modificarea legislaţiei. Cu toate acestea, anulând o serie de articole legislative privind infracţiunile economice, parlamentul de la Kiev l-a menţinut pe cel pe baza căruia a fost condamnat fostul premier Iulia Timoşenko: pentru depăşirea atribuţiilor de serviciu. După aceasta Europa a început să susţină cu şi mai multă convingere că adevăratul motiv pentru arestarea liderilor opoziţiei îl constituie lupta echipei lui Ianukovici cu oponenţii politici.

'Puterea ucraineană s-a pomenit izolată pe plan politic extern. Liderii occidentali nu au întrevederi cu preşedintele Ianukovici şi oamenii din anturajul său, această echipă a puterii ucrainene este ignorată demonstrativ în Occident', a declarat pentru Nezavisimaia Gazeta directorul Institutului pentru politică publică de la Kiev, Viktor Ciumak. Analistul este de părere că recenta vizită a lui Ianukovici în Polonia, la fel ca negocierile pe care Horoşovski le-a desfăşurat la Bruxelles, constituie ultima atenţionare adresată Kievului înainte de alegerile parlamentare.

În opinia lui Ciumak, este posibil ca Occidentul să iniţieze sancţiuni la adresa Kievului, unele puse de acord între UE şi SUA. 'În prima etapă - restricţii pentru eliberarea de vize, apoi - blocarea conturilor din băncile occidentale, diferite anchete împotriva businessului ucrainean', a explicitat expertul, amintind de faptul că Departamentul de Stat al SUA a primit deja din partea Senatului o propunere privind iniţierea de sancţiuni la adresa Ucrainei.

Situaţia se complică prin faptul că un viraj al Ucrainei în direcţia Rusiei nu este astăzi posibil. 'Echipa lui Ianukovici nu rezonează la ideea Moscovei privind 'lumea rusă', deoarece fiecare reprezentant al acestei echipe se teme că în final ar putea fi afectat businessul său personal. Ei se tem de concurenţii ruşi - mai puternici, mai solvabili financiar, mai agresivi. Din acest motiv, politicienii şi înalţii funcţionari ucraineni nu aspiră la Uniunea Vamală (formată azi din Rusia, Belarus şi Kazahstan), ci se tem să nu fie respinşi definitiv de Occident', subliniază analistul citat.

Pentru ca acest lucru să nu se întâmple, Kievul trebuie, în primul rând, să desfăşoare ireproşabil alegerile parlamentare, iar în doilea rând să-i elibereze din închisoare pe liderii opoziţiei.

Politologul Taras Berezoveţ opinează că, în final, UE şi SUA vor recunoaşte rezultatele alegerilor parlamentare din Ucraina şi că scenariul belarus de izolare nu ameninţă Ucraina. După părerea lui Berezoveţ, Occidentul nu este interesat în scenarii care să ducă la pierderea relaţiilor cu una dintre cele mai mari ţări din centrul Europei. Şi nu este vorba doar de geopolitică. 'Ucraina şi Belarus se deosebesc în ceea ce priveşte structura economiei şi, dacă în cazul lui Lukaşenko, Occidentul, fără a risca nimic, poate să declare o blocadă, ruperea relaţiilor economice cu Ucraina nu este avantajoasă', a subliniat Berezoveţ.

În ceea ce priveşte a doua parte a cererilor formulate de UE legate de soarta Iuliei Timoşenko şi a altor lideri ai opoziţiei, analiştii de la Kiev nu ştiu cum va proceda exact echipa lui Ianukovici. Unii experţi sunt de părere că se va opta pentru următoarea tactică: propuneri de soluţionare a problemei la nivel legislativ, tărăgănarea procesului, ţinerea concurenţilor politici la închisoare până la alegerile prezidenţiale din 2015. Totodată, nu poate fi exclusă posibilitatea ca în urma alegerilor parlamentare să se schimbe distribuţia de forţe şi caracterul discuţiilor în interiorul Ucrainei.

Recent, Iulia Timoşenko a dat publicităţii un apel către liderii occidentali şi organizaţiile internaţionale, apel redactat în detenţie şi în care lidera opoziţiei afirmă că puterea de la Kiev nu intenţionează să schimbe nimic în mod principial şi că Ianukovici va continua să construiască un sistem al dictaturii atât timp cât nu va fi oprit de forţele externe.

'Îi rog pe liderii mondiali, mai ales pe cei de la Fondul Monetar Internaţional (FMI), să urmeze exemplul cancelarului (federal german) Angela Merkel şi să spună lucrurilor pe nume. Ianukovici nu desfăşoară reforme: el se ocupă de furt, corupţie şi racket. Acestea nu sunt reforme, ci un proces bine gândit de uzurpare a puterii', notează Timoşenko. Lidera opoziţiei ucrainene a îndemnat Occidentul să nu mai aştepte, ci să iniţieze cât mai grabnic cele mai drastice sancţiuni la adresa reprezentanţilor puterii ucrainene.

În structurile UE nu există, însă, o părere unanimă cu privire la ce ar trebui făcut cu Ucraina, iar SUA aşteaptă rezultatele alegerilor sale prezidenţiale. De aceea, în opinia politologilor ucraineni, decizii mai serioase ar putea fi luate abia după luna noiembrie.