'Alimentele' din pubele ajută un număr tot mai mare de spanioli să reziste până la sfârşitul lunii

Tactici de supravieţuire precum colectarea de alimente din pubele, făcută după închiderea magazinelor şi noaptea, sunt din ce în ce în ce mai obişnuite în Spania, în contextul unei rate a şomajului de peste 50% în rândul tinerilor şi tot mai multe gospodării cu adulţi fără locuri de muncă. Fenomenul este atât de extins încât un oraş spaniol a recurs la instalarea de lacăte pe pubelele de la supermarket ca măsură de precauţie pentru sănătatea publică, relatează cotidianul The New York Times în ediţia de luni.

Un raport de anul acesta elaborat de organizaţia de caritate catolică Caritas a arătat că aceasta a hrănit aproape un milion de spanioli săraci în 2010, dublu decât în 2007. Acest număr a crescut din nou în 2011 cu 65.000.

Spania încearcă cu disperare să-şi atingă obiectivele bugetare, astfel că a introdus o măsură de austeritate după alta, reducând locuri de muncă, salarii, pensii şi beneficii, chiar dacă economia continuă să se contracte.

Guvernul a crescut recent TVA-ul cu trei puncte procentuale, la 21%, la majoritatea bunurilor, şi două puncte procentuale la multe produse alimentare, făcând astfel viaţa mult mai grea pentru cei marginalizaţi. Nu se întrevede o uşurare a situaţiei în condiţiile în care guvernele regionale ale ţării, care se confruntă cu propriile crize bugetare, elimină o serie de servicii gratuite anterior, printre care şi prânzurile la şcoală pentru copiii din familiile cu venituri mici.

Pentru un număr tot mai mare de spanioli, alimentele din pubele îi ajută să reziste până la sfârşitul lunii. La piaţa de fructe şi legume en-gros, bărbaţi şi femei culeg pe ascuns fructele şi legumele care cad din camioane.

'Este împotriva demnităţii acestor persoane să caute hrana în acest mod', a declarat Eduardo Berloso, un oficial din Girona, oraşul care a pus lacăte pe pubelele de gunoi ale supermarketului.

Raportul Caritas a constatat că 22% din gospodăriile spaniole trăiesc în sărăcie iar aproximativ 600.000 nu au avut niciun fel de venit. Toate aceste numere sunt de aşteptat să continue să se înrăutăţească în următoarele luni.

Aproximativ o treime dintre cei care caută ajutor, se arată în raportul Caritas, nu a recurs niciodată la oficiile de alimente sau cantina săracilor înainte de izbucnirea crizei economice. Pentru mulţi dintre ei, faptul că sunt nevoiţi să ceară ajutor este profund stânjenitor. În unele cazuri, familiile merg la oficiile alimentare în oraşe învecinate, astfel încât prietenii şi cunoscuţii să nu îi vadă.

La Girona, Berloso a declarat că scopul său atunci când a blocat pubelele a fost de a proteja sănătatea oamenilor şi a-i determina să obţină alimente la oficiile autorizate sau la cantina săracilor. Odată instalate lacătele pe containere, oraşul a desfăşurat agenţi în civil în apropiere care-i instruiesc pe oameni să se înregistreze la serviciile sociale şi ajutoarele alimentare. El a declarat că între 80-100 de persoane sortau în mod regulat pubelele înainte de măsurile luate, cu o mare probabilitate ca mai mulţi să se bazeze pe alimentele aruncate.

Dar lacătele lui Berloso au suscitat scandal în Spania, unde criza economică alimentează tot mai multe proteste din motive de foame. Un grup de primari şi unionişti din sudul Spaniei, unde rata şomajului este cu mult peste medie, au organizat recent razii de tip ''Robin Hood'' la două supermarketuri, încărcând cărucioare cu alimente de bază şi presându-le să doneze mai multe alimente celor nevoiaşi. Peste o duzină de persoane se confruntă cu urmărire penală pentru astfel de acţiuni, dar par să beneficieze de un sprijin local imens. 'Să iei produse alimentare şi să le dai familiilor care trec cu adevărat printr-o perioadă foarte grea, dacă acest lucru înseamnă furt, atunci sunt vinovat', a declarat presei locale Francisco Molero de la sindicatul lucrătorilor din ferme SAT.

Unii politicieni spun că lacătele de la Girona înseamnă protejarea imaginii oraşului. Dominat de clădiri medievale şi străzile pietruite pitoreşti ale unui fost cartier evreiesc, oraşul cu aproximativ 100.000 de locuitori obţine cea mai mare parte a veniturilor sale din turism. Rata şomajului este încă relativ scăzută aici - 14% comparativ cu 25% pe ţară ca întreg - dar mai multe familii nu au niciun venit. Dintre cei 7.700 de şomeri din Girona, spune Berloso, 40% nu beneficiază în prezent de ajutoare de şomaj. 'Mulţi sunt oameni care nu s-au aşteptat niciodată să se afle în această situaţie', a spus el.

Ramon Barnera, care conduce programe Caritas la Girona, a declarat că organizaţia şi-a dat seama de timpuriu că ruşinea este un factor care îi împiedică pe oameni să vină să ceară de mâncare. În urmă cu trei ani, a ajutat la crearea unor centre de distribuire a produselor alimentare care arată mai mult ca supermarketuri şi a eliminat numele caritate din exteriorul clădirii. ''Am dorit un sistem care să confere demnitate', a spus Barnera.