TURISM Satu Mare: Excursii cu bicicleta prin rezervaţia "Râul Tur"

Rezervaţia naturală "Râul Tur" poate fi vizitată în excursii organizate cu bicicletele, fiind o zonă în care autoturismele nu au acces.
Directorul Societăţii Carpatine Ardeleana Satu Mare, Nagy-Mark Janos, a declarat, pentru AGERPRES, că grupurile interesate pot avea parte de ieşiri în mijlocul naturii cu un ghid care costă 600 de lei(zi, pe cele patru trasee create de ONG. În aria protejată nu sunt prea mulţi turişti, dar zona este deschisă oricărui vizitator.
"Ghizii sunt din rândul societăţii noastre şi excursia poate fi mai interesantă astfel, pentru că ştim în detaliu flora şi fauna, putem explica ceea ce se vede", a spus Nagy-Mark Janos.
Aria protejată este situată în partea de nord-vest a României, de-a lungul cursului inferior al râului Tur, între lacul de acumulare de la Călineşti Oaş şi graniţa de stat cu Ungaria şi Ucraina, având o suprafaţă de 6.212 hectare.
În braţele moarte ale râului, precum şi în pădurile de luncă, mlaştinile, fâneţele şi păşunile umede şi bălţile aflate pe teritoriul rezervaţiei pot fi văzute rarităţi ale naturii.
În braţele moarte cu apă adâncă şi pe porţiuni de râu domoale predomină nufărul galben. În apele mai mici, asociaţia vegetală este alcătuită din cornaci, peştişoare, iarba broaştei, foarfeca bălţii şi o plantă carnivoră, otrăţelul de baltă. În mediile acvatice colmatate, găsim tufărişuri de răchită şi zălog. În apă vegetează specii de rogoz şi popândaci, stânjenei.
Luciile mari de apă ale heleşteelor, asemănătoare unor ape naturale, şi asociaţiile vegetale apărute au creat condiţii propice de viaţă unor animale pe cale de dispariţie, care prin modul lor de viaţă sunt legate de mediul acvatic. În multe dintre heleştee există specii şi asociaţii vegetale ameninţate cu dispariţia, ca, de exemplu, stufărişuri, păpurişuri şi câmpuri de inariţă. Aceste asociaţii, considerate rare în Europa, constituie mediul de viaţă pentru numeroase animale nevertebrate, în special libelule.
"Aşezările umane din Câmpia Turului s-au format numai pe terenurile mai ridicate, neinundabile, iar terenurile agricole s-au limitat tot pe aceste ridicături. Prin defrişarea unei părţi a pădurilor de luncă au luat naştere păşuni şi fâneţe bogate, care alcătuiesc un peisaj mozaicat de o diversitate remarcabilă. Vizitând aceste localităţi, călătorul poate admira castele (castelul Vecsey, la Livada, şi castelul Perenyi, la Turulung) şi conace (conacul Galgoczy, la Micula), precum şi capodoperele arhitecturii populare ale zonei. Sunt de amintit şi lăcaşele de cult ale bisericilor istorice (bisericile reformate din Halmeu, Lazuri sau Livada, construite în secolul al XV-lea)", a precizat Nagy-Mark Janos.
Zonele cu ape stagnante sunt caracterizate de păduri mlăştinoase, populate cu arini şi frasini. Tulpina arborilor este ridicată din apă prin prelungiri ale rădăcinilor, ca nişte picioare. Pe aceste picioare cresc numeroase specii de ferigi şi muşchi. Pe arbori urcă plante căţărătoare cum sunt cupa vacii, hameiul, curpenul şi viţa sălbatică. Este un habitat mozaicat, cu fâneţe umede de luncă bogate în flori.
Pe terenurile inundate mai rar s-au format păduri de luncă de esenţe tari. Speciile care o alcătuiesc sunt stejarul, frasinul, ulmul de câmp şi velnişul. Sunt păduri bogate în arbuşti ca sângerul, cruşinul, păducelul. Primăvara, acestea sunt împodobite de o varietate bogată de flori: grâuşori, ghiocei, brebenei, viorele, păştiţe albe, ghiocei bogaţi, brânduşe de primăvară.
Habitatele din lunca Turului sunt vestite în primul rând datorită diversităţii faunei de păsări. Dintre cele 188 de specii de păsări găsite în zona de şes a Turului, majoritatea duce o viaţă legată de braţele moarte şi de heleştee. În pădurile de luncă obişnuiesc să cuibărească berze negre, acvile ţipătoare şi alte specii rare de păsări răpitoare. Pajiştile umede oferă habitat de reproducere cristelului de câmp şi nagâţului.