Turcia se pregăteşte pentru recepţia bateriilor S-400. Sistemul bate şi pe teritoriul României

Directorul general al Rosoboronexport, Alexander Mikheev, a declarat că firma rusă producătoare de tehnică militară va începe livrările la contractul de achiziţionare de către Turcia a sistemului S-400 conform RIA Novosti.

"Contractul [privind livrările S-400 către Turcia] va fi pus în aplicare la termenele prestabilite. În 2019 vom începe punerea în aplicare a contractului ", a declarat, marţi, directorul general al companiei şi CEO-ul companiei Aleksandr Mikheev.

Acordul este un coşmar pentru Washington. SUA şi-au exprimat profunda îngrijorare cu privire la faptul că implementarea viitoare a sistemului S-400, pe care Ankara l-ar vrea integrat cu echipamente NATO, ar putea reprezenta un risc serios pentru securitatea armelor americane folosite de Turcia, inclusiv Lockheed Martin F-35 Lightning II, cel mai avansat model de avion de luptă NATO.

Rosoboronexport a declarat că va accepta lire turceşti în loc de dolari americani, pentru a finaliza tranzacţia, a raportat agenţia de ştiri RIA.

În aprilie, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan şi preşedintele rus Vladimir Putin au convenit să accelereze livrarea sistemelor de rachete pentru 2019.

Sistemul S-400, denumit şi Sistemul antirachetă multiplă Triumph Mobile (AAMS), este un sistem avansat de rachete rus destinat detectării, urmăririi şi distrugerii avioanelor, a dronelor şi a rachetelor până la 402 kilometri distanţă, iar raza maximă de acţiune ar fi 600km, astfel încât, în funcţie d elocul unde va fi amplasat, sistemul ar putea acoperi lejer coasta Mării Negre a României, împreună cu Cîmpia Bărăganului si capitala României.

Moscova a vândut anterior sistemele de rachete de acest fel în China şi India.

The Economist a descris S-400 în 2017 ca fiind "unul dintre cele mai bune sisteme de apărare antiaeriană realizate în prezent".

Decizia Ankarei de a achiziţiona sistemele de rachete survine după ce Moscova şi Turcia au semnat un acord de 2,5 miliarde de dolari pentru transfer de tehnologie.

Intenţia Turciei de achiziţie a sistemului este veche - datează cam din momentul ajungerii lui Erdogan la putere.

Însă puciul militar din iulie 2016 a otrăvit masiv relaţia Turciei cu Europa, dar mai ales cu SUA. La scurt timp după incidente, miniştri turci au acuzat făţiş pe în postări pe media socială, că generaii americani ar fi fost implicaţi. Turcia a tăiat accesul la baza aeriană NATO de la Incirlik în două rânduri, inclusiv în preziua sosirii în Turcia a şefului statului major american.

Washingtonul a ameninţat imediat că va opri livrarea avioanelor stealth F-35 dacă Ankara va încheia acordul cu Rusia.

Preşedintele Erdogan a declarat Washingtonului că nu doreşte să depindă de tehnologia occidentală, motiv pentru care ţara să îşi îndrepta atenţia spre Rusia.

"Nu vom cumpăra doar S-400 şi le vom plasa într-un depozit. Le vom folosi dacă este cazul ", a spus Erdogan în iunie.

Răspunsul preşedintelui Trump a fost semnarea unei legi care să limiteze livrarea avioanelor F-35. Proiectul de lege a cerut, de asemenea, secretarului american al apărării să prezinte un raport în termen de trei luni, care să abordeze impactul achiziţiei de S-400 de către Turcia asupra sistemelor de arme americane în regiune.

Cei doi parteneri NATO au discutat diverse căi de soluţionare a acestei dispute, dar se pare că dialogul a eşuat odată cu migrarea Turciei către sfera de influenţă a Rusiei.

Legăturile diplomatice dintre Turcia şi SUA au ajuns la un minim istoric în ultima lună după detenţia pastorului evanghelic american Andrew Brunson. SUA a aplicat sancţiuni produselor turceşti iar lira a manifestat semne de volatilitate ca urmare.

Qatarul şi Rusia au făcut gesturi de sprijinire a finanţelor Turciei în urma evoluţiei.