Turcia: Premierul Erdogan denunţă 'un complot' politic împotriva guvernului său

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan. (ADEM ALTAN / AFP / Getty Images)

Premierul turc, Recep Tayyip Erdogan, a calificat drept 'o operaţiune murdară' intervenţiile biroului Anticorupţie care au dus la arestarea a circa 80 de funcţionari, politicieni şi oameni de afaceri, între care şi fiii a trei miniştri din cabinetul său. Prima reacţie a premierului a venit miercuri, în aceeaşi zi în care 11 funcţionari din poliţie au fost destituiţi pentru abuzuri în funcţie, notează joi ziarul spaniol El Mundo.

'Există cercuri în interiorul şi în afara Turciei', care conspiră pentru a bloca faza de creştere în care este angajată ţara şi nu voi permite 'un complot politic', a spus Erdogan. El a lansat acest mesaj ca răspuns la seria de scandaluri care a afectat săptămâna aceasta guvernul şi forţele de securitate turce, cu trei luni înainte de alegerile municipale, considerate cruciale.

În urmă cu două zile a fost chemat la comisariat magnatul construcţiilor Ali Agaoglu. El avea să fie urmat de fiii ministrului de interne, economiei şi planificării urbane. A fost, de asemenea, anchetat un om de afaceri azero-iranian şi directorul general al marii bănci publice Halkbankasi. Toţi sunt suspectaţi de dare de mită, contrabandă şi fraudă.

A doua zi, 11 funcţionari ai poliţiei din Istanbul, inclusiv cinci responsabili, între care şeful Secţiei pentru infracţiuni financiare, contrabandă şi criminalitate organizată, au fost interpelaţi şi destituiţi pentru presupuse abuzuri în funcţie. Procuratura a desemnat doi noi procurori pentru a ancheta acest caz de corupţie, care se vor alătura celorlalţi doi care se ocupă deja cu acest dosar.

Declaraţiile furibunde ale premierului Erdogan întăresc teoria celor care cunosc dedesubturile încâlcite ale statului turc. Ei văd în această precipitare a evenimentelor un nou capitol al luptei pentru putere, angajată în ultimele luni între şeful executivului şi Frăţia clericului islamic Fetullah Gulen, cunoscută sub numele de Hizmet (Serviciu).

'Simpatizanţi ai lui Gülen au început să se infiltreze în forţele de poliţie în anii '70. De atunci o coordonează din interior', a declarat ziarului El Mundo jurnalistul turc de investigaţie, Ahmet Sik, care atestă prezenţa acoliţilor lui Gülen şi în rândul justiţiei. Până acum câteva luni, guvernul şi aşa-numiţii 'gülenişti' îşi respectau 'parcelele' de putere din stat, într-o relaţie de simbioză.

Însă recenta decizie a guvernului turc de a închide şcolile private de pregătire universitară a înfuriat Frăţia, care are interese în acest sector şi foloseşte centrele de educaţie pentru a atrage noi membri. Furia 'güleniştilor' a izbucnit când ziarul local Taraf a dezvăluit documente ce arătau că încă din 2004 Erdogan plănuia să închidă aceste centre pentru a-l contraataca pe Gulen.

Analiştii turci au corelat operaţiunea de marţi cu puternicul cleric instalat în SUA şi ai cărui simpatizanţi deţin posturi cheie în instituţiile statului. Fetullah Gülen ar fi contribuit la victoria Partidului Justiţie şi Dezvoltare (AKP), al lui Erdogan, la alegerile din 2002, însă disensiunile dintre cei doi ar putea pune capăt susţinerii partidului guvernamental la viitoarele alegeri municipale.

Vicepremierul turc Bulent Arinc a declarat miercuri că suspiciunile guvernului privind dedesubturile operaţiunii anticorupţie nu au nicio legătură cu Gülen şi cu confreria acestuia.

Într-un interviu acordat ziarului El Mundo, analistul politic Gareth Jenkins a preconizat intensificarea 'războiului' în următoarele zile. 'Cred că guvernul va încerca prin toate mijloacele să-i îndepărteze din funcţii pe toţi cei care consideră că participă la acest complot politic, altfel spus pe orice simpatizant al frăţiei Hizmet. Nu doar poliţişti, ci şi angajaţi fiscali, sau simpli funcţionari', a apreciat Jenkins.