Turcia: meciul Erdogan împotriva secularilor continuă. Noi raiduri împotriva poliţiei

Aproximativ 20 de ofiţeri ai poliţiei turce au fost reţinuţi de regimul Erdogan în 5 ianuarie 2014 în 12 provincii sudice şi centrale ale Turciei, ca parte a unei investigaţii asupra unor presupuse interceptări de convorbiri telefonice.

Măsura face parte din campania de dizolvare a grupurilor de susţinători ai clericului Fethullah Gülen, exilat în SUA. Acesta beneficiază de sprijin larg în cercurile poliţiei şi sistemului judiciar.

Conform Unităţii pentru Combaterea Crimei Organizate şi a Contrabandei din cadrul Departamentului Poliţiei din Gaziantep, arestările au loc după ce un procuror a emis mandate de arestare pentru ofiţerii respectivi.

Pe lângă interceptarea de convorbiri telefonice, ofiţerii de poliţie sunt acuzaţi de falsificarea de documente oficiale şi încălcarea "intimităţii cetăţenilor".

Noile arestări au loc după ce o anchetă împotriva corupţiei, lansată în decembrie 2013, a dus la arestarea a mai multor persoane de profil înalt din societatea turcă, incluzând fiii a trei foşti miniştri din guvernul Erdogan şi ai unor oameni de afaceri influenţi.

Toţi cei reţinuţi în operaţiunea din decembrie au fost ulterior eliberaţi.

Erdogan duce un război de durată cu naţionaliştii turci. La scurt timp după ce a ajuns premier, Erdogan a declanşat un val imens de arestări împotriva unor membri de vârf ai Armatei, Poliţiei şi societăţii civile, care ar fi făcut parte din organizaţia Ergenekon - un grup de ultra naţionalişti laici, anti-comunişti, despre care se bănuia că ar conduce Turcia din umbră.

Ergenekon era o organizaţie creditată, la momentul respectiv, cu menţinerea ţării pe un traseu moderat pro-occidental (sau în orice caz anti-sovietic), cu o politică externă moderat pro-israeliană, construind Turcia ca pe un pol de nealiniere în regiune, pe comerţul cu Occidentul şi neimplicarea în maşinaţiunile perpetue din Orientul Mijlociu.

Necazurile grupului Ergenekon au început după 2000, când Turcia a rezistat presiunilor NATO de a se implica în Războul din Golf, pornit de George W Bush. Alternativa la putere - Tarip Recep Erdogan - s-a arătat mult mai corozivă şi destabilizatoare în zonă, din cauza accentelor radical islamice ale liderului partidului AKP, care a demontat Ergenekon şi acum încearcă să reînscrie Turcia pe o rută externă diferită - alianţe cu China în schimbul celor cu NATO şi ruperea legăturilor cu Uniunea Europeană şi Israelul.

Guvernul turc i-a acuzat pe susţinătorii predicatorului islamist Fethullah Gulen de implicare în interceptare ilegală de convorbiri telefonice, după ce, anul trecut, Erdogan a fost înregistrat într-o convorbire cerându-i fiului său să nu accepte o mită de 10 milioane USD pe motiv că era prea puţin.

Guvernul turc a mai acuzat reţeaua de încercare de infiltrare în stat şi a denunţat ancheta din decembrie ca parte a unui complot murdar construit de un “stat paralel” care urmăreşte să răstoarne guvernul.

“Statul paralel” se referă la un presupus grup de birocraţi şi oficiali seniori loiali lui Gulen care s-au infiltrat în instituţiile de stat ale Turciei, inclusiv în sectorul juridic şi poliţie, cu referire la organizaţia Ergenekon, anti-comunistă şi împotriva radicalilor islamici.