Turcia denunţă "imperialismul" Franţei în conflictul din Mediterana de est

Vineri, preşedintele francez Emmanuel Macron a anunţat o „politică a liniei roşii” faţă de Turcia pe fondul disputei dintre Turcia şi Grecia referitoare la forajul în zonele exclusive ale Ciprului şi Greciei, de către regimul de la Ankara.

Macron a denunţat intenţiile agresive ale Turciei subliniind că Ankara pare să respecte doar cuvintele susţinute de acţiune.

Tensiunile dintre Turcia şi Grecia au crescut după ce Ankara a anunţat intenţia de a trimite în zona maritimă exclusivă a Ciprului un vas de foraj însoţit de nave militare, susţinând că zona ar aparţine Republicii Cipriote Turce, nerecunoscută de comunitatea internaţională.

Ministerul turc de Externe a emis un răspuns la comentariile recente ale preşedintelui Macron cu privire la trasarea unei „linii roşii” în stil sirian în disputa din estul Mediteranei, spunând că depinde de Ankara, nu de Paris, să stabilească linii roşii în zonele care îi aparţin.

„Cei care cred că au trasat o linie roşie în estul Mediteranei contestă poziţia hotărâtă a ţării noastre”, a indicat ministerul turc într-o declaraţie citată de Agenţia Anadolu.

„Dacă există o linie roşie în regiune, aceasta aparţine Turciei şi ciprioţilor turci pe baza dreptului internaţional”, a adăugat ministerul, sugerând că „perioada de determinare a poziţiei imperialiste [a Franţei] care trasează linii pe hărţi s-a încheiat”.

Ankara a subliniat că dispune de o armată suficient de puternică pentru a „descuraja pe oricine” contestă drepturile „prin desfăşurarea unei armate” şi a solicitat ca actualul conflict să fie rezolvat prin negocieri în condiţii de egalitate, nu prin provocări.

Declaraţia vine în urma afirmaţiilor făcute vineri de preşedintele Macron, care atrăgea atenţia că Franţa a instituit o „politică a liniei roşii” în Mediterană pentru a opri Turcia prin fapte în plus faţă de cuvinte şi a subliniat că o politică similară a fost impusă în dosarul sirian înaintea bombardamentului din 2018 efectuat de avioane de război franceze, britanice şi americane.

Pe lângă aderarea la pachetul de sancţiuni cu care Uniunea Europeană ameninţă Ankara, Franţa a trimis recent nave de război în regiune pentru a se alătura marinei greceşti, italiene şi cipriote pentru exerciţii în zona în litigiu.

Tensiunile dintre Ankara şi Atena au început să se intensifice la începutul lunii august, după ce nava turcă de inspecţie geologică Oruc Reis a fost trimisă în zonă pentru a fora gaze într-o zonă din Marea Mediterană revendicată de Grecia.

Nava şi-a început operaţiunile la câteva zile după ce Grecia şi Egiptul au semnat o înţelegere maritimă pe 6 august, împărţind o mare parte a zonei dintre ele în zone economice exclusive.

Acordul a urmat unui tratat similar între Turcia şi guvernul susţinut de Ankara la Tripoli, la sfârşitul anului 2019, care a făcut, de asemenea, o solicitare pentru o zonă economică exclusivă în zone mari din estul Mediteranei, inclusiv zonele revendicate de Grecia.

Grecia a răspuns activităţii de forare a Oruc Reis prin trimiterea de nave de război în zonă, Turcia făcând acelaşi lucru. Două nave de război s-au ciocnit între ele pe 14 august.

Mai târziu, Atena a raportat o creştere a activităţii submarine turceşti în Marea Mediterană şi Marea Egee, o altă zonă în care cei doi membri NATO au o dispută separată, veche de câţiva zeci de ani.

Uniunea Europeană a cerut Ankarei să oprească proiectele unilaterale de foraj şi a ameninţat că va impune sancţiuni în cazul în care negocierile vor eşua. Fondul acestor restricţii este de aşteptat să fie discutat la un summit al UE din septembrie.

Turcia a criticat declaraţia UE şi a cerut blocului să „acţioneze imparţial şi să fie un mediator cinstit” în loc să susţină „cererile maximaliste” ale Atenei.