“Tsunami-ul” bancar din Grecia nu se resimte la Bucureşti

Retragerea depozitelor din băncile Greciei de către cetăţeni, de teama unei viitoare deprecieri în cazul întoarcerii la drahmă nu afectează în niciun fel activitatea băncilor elene din România, a declarat Nicolae Cinteză, directorul Direcţiei de Supraveghere din BNR, cel care are sub ochi tabloul complet al mişcării fluxurilor bancare zilnice. Întrebat de „hotnews” dacă o posibilă criză de lichidităţi în sistemul bancar elen nu ar putea provoca retrageri de bani din partea băncilor de pe pieţele de pe care operează, deci şi din România, Cinteză a explicat că nu. "Nici vorbă să fie cerute rambursări anticipate ale eventualelor împrumuturi sau alte lucruri de acest fel. În plus, în România nu avem niciun semnal din partea vreunei bănci privind retrageri din depozite. E linişte", a mai adăugat Cinteză.

Grecii au retras luni din bănci peste 700 milioane de euro, potrivit unor discuţii între preşedintele ţării, Karolos Papoulias, şi liderii partidelor, în cadrul cărora şeful statului a transmis un avertisment al băncii centrale că teama populaţiei s-ar putea transforma în panică. De asemenea, analiştii bancari de la Atena estimează că suma retragerilor s-a situat aproape la acelaşi nivel şi marţi. Preşedintele elen a fost nevoit să ceară organizarea de noi alegeri anticipate în Grecia, după ce partidele nu au ajuns la un acord pentru formarea unui guvern, din cauza opoziţiei unor formaţiuni faţă de măsurile de austeritate adoptate în cadrul pachetelor de ajutor financiar extern.

Sondajele arată că stânga radicală va obţine şi mai multe mandate decât a câştigat la alegerile din 6 mai, situaţie care a redus încrederea în capacitatea Greciei de a rămâne în zona euro, lovind puternic cotaţiile pe bursele europene şi cursul euro.

"Mi-a spus că nu există panică, dar există o teamă puternică, care se poate transforma în panică", a spus preşedintele. Grecii retrag constant bani din bănci de mai multe luni, dar până în prezent nu au existat cozi la băncile din Atena.

Pe de altă parte, daunele provocate Europei de o ieşire a Greciei din zona euro ar fi "undeva între catastrofă şi Armaghedon", consideră Charles Dallara, şeful Institutului pentru Finanţe Internaţionale (IFI), care a reprezentat investitorii privaţi în negocierile de restructurare a datoriilor elene. Dallara, care a petrecut mai multe luni la Atena pentru negocierea schimbului de obligaţiuni între statul elen şi investitorii privaţi, a spus că există dovezi că tot mai mulţi oameni îşi transferă banii din Grecia. "A avut loc o creştere a retragerii depozitelor din Grecia", a arătat Dallara, adăugând că situaţia poate fi stabilizată dacă va fi învestit un nou guvern, care să reafirme intenţia de a rămâne în zona euro. Şeful IFI a făcut declaraţiile în timpul unei vizite în Irlanda, care a primit la rândul ei fonduri de salvare în 2010, dar a avut mai mult succes în creşterea exporturilor şi reducerea cheltuielilor publice.

Politicienii au început să vorbească deschis despre riscul ca Grecia, aflată în al cincilea an de recesiune, să iasă din zona euro. Dallara a apreciat că o astfel de ieşire ar avea un cost atât de mare încât Europa trebuie să găsească o soluţie acceptabilă de rezolvare a problemelor. "Cred că ieşirea Greciei este posibilă, dar nu aş numi-o inevitabilă şi nu aş numi-o nici probabilă, întrucât costurile pentru Grecia, Europa şi întreaga economie mondială ar fi imense", a avertizat Dallara. El a adăugat că presiunile asupra Şpaniei, Portugaliei, chiar şi asupra Italiei şi Irlandei ar fi uriaşe, iar necesitatea ca Europa să intervină cu un sprijin mai larg pentru sistemele bancare ar fi substanţială.