Trump susţine că opţiunea militară pentru Venezuela nu a fost exclusă

Preşedintele american Donald Trump a declarat vineri reporterilor că ia în considerare acţiunea militară împotriva Venezuelei, ca răspuns la decizia guvernul preşedintelui Nicolas Maduro de a distruge instituţiile democratice.

Trump a făcut aceste declaraţii la o conferinţă de presă susţinută în New Jersey, unde se află în vacanţă.

„Avem soldaţi în întreaga lume, în locuri care sunt la mare distanţă [de SUA]. Venezuela nu e foarte departe şi oamenii suferă şi mor [acolo]”, a precizat el.

„Avem multe opţiuni pentru Venezuela, inclusiv o posibilă opţiune militară dacă este necesar”, a declarat Trump reporterilor.

Anterior, Trump l-a atacat pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro pentru măsurile luate pentru a-şi consolida puterea, descriindu-l ca un „dictator”. Dar, o intervenţie militară va reprezenta o amplificare extraordinară a tensiunilor.

Trump a explicat că „nu va exclude” opţiunea militară, adăugând că această opţiune este „cu siguranţă o politică pe care am putea-o urma”.

Ulterior, Pentagonul a afirmat că armata SUA nu a primit din partea Casei Albe niciun ordin cu privire la Venezuela.

Ministrul venezuelean al apărării, Vladimir Padrino, a declarat vineri la televiziunea de stat că ameninţarea lui Trump reprezintă „un act de nebunie”.

„Este un act de nebunie, un act de extremism suprem. Există o elită extremistă la conducerea Statelor Unite şi, sincer, nu ştiu ce anume se întâmplă, ce anume se va întâmpla în lume”, a adăugat Padrino, care este de asemenea şeful forţelor armate ale Venezuelei.

Casa Albă a anunţat într-o declaraţie că Maduro a cerut să discute telefonic cu Trump după comentariile făcute de acesta din urmă. Totuşi, Casa Albă a adăugat că liderul american a precizat că va accepta această convorbire doar dacă Maduro va reinstaura democraţia în Venezuela.

Ameninţarea lui Trump pare să fi contrazis sfatul principalului consilier pentru securitate naţională de la Casa Albă, generalul H.R. McMaster, care săptămâna trecută a avertizat să nu i se ofere lui Maduro muniţie pentru a învinui americanii pentru situaţia din Venezuela.

McMaster a declarat pentru MSNBC: „Aţi văzut că Maduro a încercat deja, într-o manieră jalnică, să facă acest lucru”, adăugând că este important ca SUA şi vecinii săi să se exprime cu o singură voce pentru a apăra democraţia Venezuelei.

De asemenea, vicepreşedintele american Mike Pence a anunţat că va zbura duminică spre America Latină pentru un turneu de şase zile, cu opriri în Cartagena, Columbia; Buenos Aires, Argentina; Santiago, Chile şi Panama City.

În turneul său, Pence este aşteptat să se întâlnească cu liderii celor patru ţări, să susţină un discurs major privind relaţiile dintre America Latină şi SUA, privind Canalul Panama proaspăt extins şi să discute despre situaţia din Venezuela.

Administraţia Trump a lovit cercul interior al lui Maduro şi pe însuşi preşedintele venezuelean cu o serie de sancţiuni ca răspuns la acţiunile liderului sud-american de a-şi extinde puterea.

Guvernul lui Maduro a răspuns la aceste sancţiuni declarând că SUA se face de râs în faţa lumii. Cu toate acestea, joi, Maduro a declarat la rândul sau că speră că va putea să discute în curând cu Trump.

Mai mult, Departamentul american al Trezoreriei l-a sancţionat pe Adan Coromoto Chavez Frias, fratele răposatului lider socialist Hugo Chavez, precum şi pe alţi cinci membri ai proaspetei Adunări Constituante a Venezuelei, un oficial al Consiliului Electoral Naţional şi pe şeful securităţii Palatului Legislativ Federal.

SUA a declarat că Adunarea Constituantă a fost creată „printr-un proces nedemocratic instigat de guvernul preşedintelui Nicolas Maduro pentru a submina voinţa poporului venezuelean” şi pentru a „dizolva instituţii de stat venezuelene”.

Venezuela este cuprinsă de mai mulţi ani de o criză economică tot mai profundă, care a alimentat tensiunile politice în naţiunea bogată în petrol. Demonstraţiile periodice anti-guvernamentale s-au transformat în proteste zilnice în ultimele câteva luni.

Începând cu luna aprilie, peste 120 de persoane au fost ucise în ciocnirile care au avut loc aproape zilnic între manifestanţi ce au aruncat cu pietre şi forţele de securitate înarmate cu gloanţe de cauciuc, tunuri cu apă şi gaze lacrimogene.