Trump propune un program de „denuclearizare” cu Rusia şi China. Cum ar funcţiona acesta

Pe fondul unui val de remanieri timpurii în noua administraţie, preşedintele Donald Trump a propus de două ori în această lună discuţii privitoare la o viitoare „denuclearizare” cu adversarii Statelor Unite, arată Fox News.

„Sume uriaşe de bani sunt cheltuite pentru energia nucleară, iar capacitatea de distrugere este un lucru despre care nici nu vrem să vorbim astăzi, pentru că nu vreţi să auziţi”, a declarat Trump în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, Elveţia, săptămâna trecută.

„Vreau să văd dacă putem denucleariza, şi cred că este foarte posibil”, sugerând discuţii pe această temă între SUA, Rusia şi China.

O astfel de idee ar putea reprezenta o dezgheţare majoră a relaţiilor SUA cu doi adversari globali - dar ridică întrebarea dacă SUA ar putea avea încredere că naţiunile îşi vor respecta partea lor de înţelegere.

Preşedintele Vladimir Putin a anunţat că Rusia îşi va suspenda participarea la tratatul New START în 2023 din cauza sprijinului SUA pentru Ucraina. Rusia a fost prinsă frecvent încălcând termenii acordului. Iar China nu s-a angajat niciodată în negocieri cu SUA cu privire la reducerea armelor.

Trump i-a reiterat miercuri lui Sean Hannity de la Fox News că a fost aproape de un acord de „denuclearizare” cu Rusia în timpul primului său mandat.

„Am tratat cu Putin despre denuclearizarea Rusiei şi a Statelor Unite. Şi apoi aveam de gând să aducem şi China. Am fost foarte aproape de a încheia o înţelegere. Aş fi făcut o înţelegere cu Putin cu privire la denuclearizare. Este foarte periculos şi foarte costisitor, şi ar fi fost grozav, dar am avut alegeri proaste care ne-au întrerupt”.

Departamentul Apărării se aşteaptă acum ca Beijingul să deţină peste 1.000 de focoase nucleare până în 2030, aproape dublu faţă de cele 600 pe care le deţine în prezent în mod oficial.

Într-un discurs susţinut la 17 ianuarie, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat că „pe fondul unui «război hibrid» purtat de Washington împotriva Rusiei, nu vedem nicio bază, nu numai pentru măsuri comune suplimentare în domeniul controlului armelor şi al reducerii riscurilor strategice, ci şi pentru orice discuţie cu Statele Unite pe teme de stabilitate strategică”.

Dar Putin, într-un discurs de luni, a adoptat un ton mai diplomatic: „Vedem declaraţiile preşedintelui nou ales... despre dorinţa de a restabili contactele directe cu Rusia. Auzim, de asemenea, declaraţia sa cu privire la necesitatea de a face tot posibilul pentru a preveni cel de-al treilea război mondial. Noi, desigur, salutăm această atitudine”.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun, a declarat despre comentariile lui Trump la o conferinţă de presă miercuri „Dezvoltarea de către China a armelor nucleare este o alegere istorică făcută forţat. În calitate de ţară majoră responsabilă, China este angajată pe calea dezvoltării paşnice şi a cooperării prietenoase cu toate ţările din lume.”

Experţii susţin că Rusia îşi foloseşte influenţa asupra controlului armelor nucleare ca mijloc pentru ca SUA să accepte condiţii favorabile pentru a pune capăt războiului cu Ucraina.

„Ruşii sunt negociatori duri de tipul „eu mai întâi”, iar ceea ce fac în acest caz este să întindă în mod clar o mică capcană”, a declarat John Erath de la Centrul pentru controlul armelor şi neproliferare.

„Are sens să pună în faţa noastră controlul armelor, pe care ei îl percep ca fiind ceva ce ne dorim, şi să spună: „Apropo, vom vorbi şi despre reducerea armelor nucleare”, ca un stimulent pentru a ne determina să aruncăm ucrainenii sub autobuz.”

Dar dacă Trump a dezvăluit o prioritate politică sau a vorbit dintr-un capriciu în comentariile de la Davos nu este clar.

Preşedintele a fost criticat în timpul primului său mandat pentru că s-a întâlnit cu dictatorul nord-coreean Kim Jong Un pentru a discuta despre reducerea nucleară. Acest efort a eşuat, iar Trump a recurs la ameninţarea de a bombarda Coreea de Nord.

„Cred că este foarte sensibil la pericolele războiului nuclear şi îşi da seama că, în multe privinţe, suntem mai aproape de acesta astăzi decât am fost în multe, multe decenii”, a declarat George Beebe, director la Quincy Institute for Responsible Statecraft.

Un lucru asupra căruia majoritatea experţilor sunt de acord este că programul nuclear al SUA este costisitor şi depăşit. Cu aproximativ 3.700 de focoase nucleare în arsenalul său, se aşteaptă ca SUA să cheltuiască 756 de miliarde USD pentru depozitarea şi întreţinerea armelor sale nucleare între 2023 şi 2032.

„Cu toate acestea, indiferent de reduceri, administraţia şi Congresul trebuie să continue modernizarea şi asigurarea fiabilităţii arsenalului nuclear al SUA, eliminând în acelaşi timp cheltuielile excesive acolo unde este posibil”, a declarat Andrea Stricker, director adjunct la programul de neproliferare al Fundaţiei pentru Apărarea Democraţiei.

Experţii în armament recunosc că Rusia a trişat cu privire la tratatele privind armele, dar capacităţile de informaţii ale Statelor Unite au crescut, astfel încât pot asigura respectarea acestora.

„Am făcut acest lucru de-a lungul Războiului Rece în diferite grade şi cred că am devenit mai buni şi mai capabili în comunitatea noastră de informaţii de a monitoriza respectarea acestor lucruri. Deci, aceasta este cu siguranţă o abordare fezabilă”, a declarat Beebe.

Dar China şi Rusia nu sunt singurii adversari ai Statelor Unite care deţin arme nucleare. Se estimează că Coreea de Nord deţine un arsenal de 50 de focoase nucleare, iar Iranul este pe punctul de a îmbogăţi uraniu la niveluri suficient de puternice pentru o bombă.

„Înainte de a se angaja în discuţii privind controlul armelor, Washingtonul are nevoie de o strategie privind modul în care va descuraja simultan doi concurenţi nucleari de acelaşi nivel, Rusia şi China, care şi-ar putea uni forţele cu state precum Coreea de Nord şi Iranul pentru a ataca sau constrânge Statele Unite”, a declarat Stricker.

În cele patru decenii dintre bombardamentele atomice americane asupra Japoniei din 1945 şi primul tratat de control al armelor încheiat între SUA şi Rusia, lumea a fost pe muchie de cuţit în timp ce cele două superputeri se întreceau pentru a-şi adjudeca cel mai mare arsenal din lume. În 1987, Washingtonul şi Moscova au semnat Tratatul privind forţele nucleare cu rază intermediară de acţiune (INF), care a condus la dezmembrarea a mii de bombe.

Dar, de-a lungul anilor, SUA şi Rusia şi-au pierdut monopolul asupra armelor care pun capăt civilizaţiei: în prezent, nouă ţări sunt înarmate nuclear, ceea ce face ca tratatele bilaterale să fie din ce în ce mai puţin eficiente.