Trump l-a întrebat în 2017 pe Netanyahu: “Chiar vă pasă de pace?”

Potrivit website-ului Axios, preşedintele american Donald Trump l-a întrebat pe premierul israelian Benjamin Netanyahu în timpul unei convorbiri telefonice care a avut loc anul trecut dacă acestuia îi pasă cu adevărat de pace, după ce a citit rapoarte potrivit cărora premierul israelian intenţiona să construiască colonii evreieşti suplimentare pentru a mulţumi clasa conservatoare din Israel. Nu se cunoaşte ce răspuns i-a dat Netanyahu lui Trump.

“Preşedintele are o relaţie extrem de apropiată şi sinceră cu premierul Israelului şi apreciază eforturile acestuia de a consolida cauza păcii în faţa numeroaselor provocări”, a declarat un înalt oficial de la Casa Albă ca răspuns la raportul Axios.

În martie 2017, la doar câteva luni după ce fosta administraţie Obama a refuzat să se opună prin veto rezoluţiei ONU care cerea Israelului să oprească toate construcţiile de colonii în teritoriile ocupate, preşedintele Trump a afirmat că ar dori să îl vadă pe Netanyahu “că limitează puţin construirea coloniilor” şi că ar dori “să se încheie un acord”.

Trump a declarat despre relaţia sa apropiată cu Netanyahu: “Bibi şi cu mine ne ştim de mult timp – este un bărbat inteligent, un mare negociator şi cred că vom încheia un acord. S-ar putea să fie un acord mai mare şi mai bun decât ar înţelege oamenii din această cameră. Este o posibilitate. Să vedem ce vom face”.

După aceste comentarii, grupul de monitorizare israelian Peace Now a afirmat că activitatea de construire a coloniilor în Cisiordania s-a intensificat în primul an al preşedinţiei lui Trump – susţinând că Israelul a început construirea a 2.783 de colonii în 2017, aproximativ cu 17% mai mult decât media anuală de când Netanyahu a devenit premier în 2009.

Palestinienii şi majoritatea comunităţii internaţionale consideră coloniile evreieşti ilegale şi obstacole în calea păcii. Peste 600.000 de colonişti locuiesc acum în Cisiordania şi Ierusalimul de Est, zone capturate de Israel în timpul Războiului din Orientul Mijlociu din 1967. În plus, aceste zone sunt revendicate de palestinieni pentru viitorul lor stat.

În timp ce o serie de preşedinţi americani republicani şi democraţi s-au opus construirii de colonii, Trump a adoptat o linie mai uşoară. El a cerut uneori Israelului să manifeste cumpătare, însă a evitat condamnările puternice exprimate de predecesorii săi. Echipa sa de pace pentru Orientul Mijlociu, condusă de ginerele său Jared Kushner, este dominată de persoane care au legături strânse cu mişcarea israeliană de colonizare.

Grupul Peace Now a afirmat că a colectat datele prin cercetări aeriene şi inspecţii realizate de observatori tereştri. Într-unul dintre rapoartele sale, Peace Now a fost foarte aproape de a învinui exclusiv politicile Casei Albe pentru amplificarea construcţiilor de colonii evreieşti.

Trump şi politica externă

Website-ul Axios s-a referit la abordarea neconvenţională a lui Trump în ceea ce priveşte politica externă care, aparent, este bazată pe relaţia sa personală cu lideri mondiali.

Un exemplu în acest sens este cel al Marii Britanii. Deşi Trump are o mare afecţiune pentru această ţară (are terenuri de golf acolo şi s-a autodenumit ocazional Dnul Brexit), el şi premierul britanic Theresa May au o relaţie tensionată, liderul american iritându-se repede când este criticat de May. Aşadar, încă nu a vizitat Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al SUA. Totuşi, o sursă a declarat pentru Axios că preşedintele american ar putea ajunge în Marea Britanie în acest an, în primăvară.

Un alt exemplu: Trump consideră practicile şi reglementările comerciale ale Japoniei ca fiind foarte iritante. Însă el are o relaţie personală bună cu premierul nipon Shinzo Abe şi, dacă nu ar fi fost acest lucru, relaţiile dintre cele două ţări erau probabil mai tensionate.