Triumful celei de-a treia forţe de pe eşichierul politic francez

Marine Le Pen îşi formulase foarte clar un obiectiv: 'Mă văd la peste 20%', declara aceasta pentru Le Monde, cu zece zile înainte de scrutin. Candidata Frontului Naţional (FN) a obţinut duminică 19-20% din sufragiile alegătorilor francezi. În final, meciul prevăzut de sondaje, împotriva lui Jean-Luc Mélenchon, care are cu zece puncte mai puţin decât ea, n-a mai avut loc, scrie cotidianul elveţian Le Temps în ediţia de luni.

Blonda de 43 de ani, militantă a FN dintotdeauna, se impune în mod incontestabil drept al 'treilea om' la alegerile prezidenţiale. Un scor desigur insuficient pentru a merge în turul doi, deşi ea se declara capabilă să ajungă în confruntarea finală din 6 mai. Cei 19-20% nu reprezintă o victorie mai puţin răsunătoare pentru cea care i-a succedat tatălui ei în fruntea partidului acum aproape un an. În 2002, în primul tur al prezidenţialelor, Jean-Marie Le Pen, a obţinut scorul de 16,86%. Celălalt candidat al extremei-drepte, Bruno Mégret, liderul Mişcării Naţionale Republicane, obţinuse atunci aproape 2%.

Marine Le Pen a reuşit să obţină mai mult decât cei doi împreună. Motiv de alarmare pentru cea mai mare parte a eşichierului politic, acest rezultat este, pentru FN, o victorie absolută: partidul nu a obţinut niciodată un asemenea rezultat la alegerile organizate în Franţa. În 2007, scorul obţinut de Jean-Marie Le Pen a fost de 10,44%.

Cu un asemenea scor, 'ea va putea să capitalizeze, dinamica a fost lansată, pe termen scurt, pentru legislative, dar şi pe termen mediu şi lung. Ea este, de asemenea, în poziţia de a putea mobiliza forţele, de a anihila toate criticile interne', afirmă Sylvain Crépon, sociolog şi specialist în extrema-dreaptă.

Marine Le Pen a reuşit să-şi ducă la bun sfârşit campania, deşi echipa sa, un conglomerat de caractere nearmonizate, era minată de disensiuni. Uneori, nici ea nu a pus la punct unele detalii, deoarece era angrenată în cursa epuizantă pentru obţinerea susţinerilor.

Acum, pentru ca poziţia ei pe eşichierul politic să fie mai consolidată, Marine Le Pen mizează, fără să ascundă acest lucru, pe implozia Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP), bazându-se pe faptul că ea va reuşi să atragă o parte din dreapta. De asemenea, se zvoneşte că partidul îşi va schimba şi numele în perspectiva legislativelor.

Militanţii FN afirmau duminică, după publicarea rezultatelor primului tur, că în niciun caz nu-l vor vota pe Sarkozy, care a lansat în timpul campaniei atacuri acerbe la adresa Marinei Le Pen. În medie, sondajele de opinie arată că voturile alegătorilor FN vor fi redirecţionate în proporţie de 40% pentru Nicolas Sarkozy, de 20 - 23% pentru François Hollande, o treime dintre alegătorii frontului preferând să se abţină.

'Nimic nu este mai dificil decât să anticipezi redistribuirea voturilor', afirmă Jean-Yves Camus, politolog, specialist în extrema dreaptă.

Lărgirea bazei electorale a partidului cât mai spre dreapta eşichierului politic arată că strategia FN a fost bună. În schimb, programul său economic fragil, atacurile împotriva euro se pare că nu au avut priză la alegători.

Strategia UMP, care viza, prin abordarea unor teme legate de islamism şi de identitatea naţională, să atragă în tabăra prezidenţială sufragii ale simpatizanţilor FN, ca în 2007, a eşuat acum în 2012.