Bruxellesul în aşteptarea unui preşedinte francez care să contrabalanseze Berlinul

Când o nouă dinastie venea la putere în China, împăratul organiza o ceremonie menită să rectifice numele. Dacă dinastia anterioară eşua, potrivit tradiţiei numele nu mai reflectau realitatea şi trebuiau găsite altele noi. La puţin timp de la venirea sa la putere, după izbucnirea crizei globale, Nicolas Sarkozy a făcut un lucru asemănător: după ce a fost liberal, a înfierat statul risipitor şi a promis să recupereze acel 'laissez faire' din vremea lui Reagan şi Thatcher; brusc s-a convertit la socialism şi la generoasele politici de stimulare şi, asemeni unui neokeynesian, a vorbit de refondarea capitalismului şi de preluarea controlului asupra băncilor, notează luni ziarul El Pais.

Unul din miniştrii lui a ajuns chiar să declare, fără să roşească, că Sarkozy 'salvează lumea', arată Christian Salmon în cartea sa 'Strategia Sherezadei'. Alegerile prezidenţiale franceze au loc într-un moment cheie: acum este în joc criza europeană, cu Spania şi Italia de izbelişte, cu Sarkozy redus la un soi de purtător de cuvânt al Angelei Merkel şi cu o Europă, per total, mai germană ca oricând: austeritate şi tot ceea ce vrea Berlinul, cu speranţa ca Merkel va face ceea ce trebuie pentru a salva euro dacă este cazul. Franţa a votat duminică legat de multe aceste lucruri şi despre o idee a Europei.

Uniunea Europeană îşi ţine respiraţia până la turul al doilea de scrutin, paralizată de bănuială că indiferent de cine câştigă, Sarkozy sau rivalul său socialist François Hollande, va exista o rectificare a numelor: Parisul va redeveni o contrapondere a Berlinului, Europa îşi va diminua accentul german şi va spori limbajul comunitar. În aşteptarea acestor lucruri, activitatea Bruxelles-ului a îngheţat. La 6 mai va avea loc al doilea tur în Franţa, dar au loc şi alegeri anticipate în Renania de Nord-Westfalia, landul german al cărui scrutin din 2010 a dus la amânarea ajutoarelor pentru Atena şi a stat la originea crizei existenţiale a euro.

Şi, mai ales, va avea loc o nouă întâlnire cu urnele în Grecia, care i-a cedat bucuroasă locul problematic Spaniei şi Italiei dar care rămâne una dintre cele care va decide soarta euro: dacă actuala coaliţie care a încheiat acordul cu troika europeană (Comisie, Banca Centrală Europeană şi FMI) nu reuşeşte să formeze un cabinet ar putea precipita suspendarea plăţilor şi în final ieşirea din euro, ceea ce, fără să fie sigur, ar lăsa Uniunea în faţa unor întrebări fundamentale. Până unde va ajunge solidaritatea europeană? Este Germania dispusă să-şi golească buzunarele în faţa unei crize devastatoare?

Europa va funcţiona în 'ralenti' timp de două săptămâni din cauza acestei încărcate agende electorale şi a consecinţelor sale. Doar Portugalia a aprobat tratatul care sfinţeşte austeritatea europeană: muţenia celorlalţi se datorează faptului că Hollande a ameninţat cu renegocierea acestui acord, iar Cei 27 sunt în aşteptarea rezultatelor. Reforma bancară şi dobânda tranzacţiilor financiare au fost puse în congelator până când viitorul preşedinte francez va intra în Elysee. Inclusiv reînnoirea unor funcţii înalte, precum preşedinţia Eurogrupului sau conducerea BCE, sunt în 'stand-by' în aşteptarea rezultatelor.

'Nici Sarkozy nici Hollande nu se vor putea rupe complet de disciplina fiscală pentru că situaţia economică a Franţei este îngrijorătoare. Ambii nu au altă cale decât să anunţe un pachet dur de reduceri dacă nu vor probleme pe pieţe. În pofida schimbării este foarte probabil să ceară termene mai flexibile pentru a reduce deficitul, lucru care i-ar pica foarte bine Europei', asigură surse de la Bruxelles.

Istoria se repetă. Când Germania a impulsionat 'Pactul de Stabilitate', Franţa a reuşit să adauge în ultimul moment şi 'Creştere' la numele acestei legi fundamentale pentru politica economica europeană. Acum, Franţa vrea să facă un lucru asemănător, într-o nouă versiune de rectificare a numelor. Hollande vrea să adauge un apendice privind creşterea la tratatul de austeritate. Candidatul socialist şi-a creat un profil de lider european 'anti-Merkel', cu creşterea drept stindard şi un nou rol pentru BCE - în care coincide cu Sarkozy - şi care va fi o ciocnire de trenuri dacă nu se va răsufla după campanie.

'Este foarte posibil ca Berlinul să accepte trei sau patru paragrafe bine punctate la tratat pentru ca Hollande să-şi salveze imaginea, dacă va învinge. Dar conturile publice franceze sunt dezastruoase şi cât timp acest lucru nu se schimbă axa Berlin-Paris va rămâne descentrată în favoarea Germaniei', asigură surse diplomatice. Europa va rămâne în continuare 'germanizată' dar Franţa aspiră la o rectificare a numelor, dacă economia îi va permite.