Sarkozy poate pierde totul după votul de duminică din Franţa

PARIS - În ultimele 18 luni, sondajele de opinie din Franţa au indicat că preşedintele Nicholas Sarkozy nu va reuşi să fie reales în acest an.

În Franţa, istoria recentă a arătat datele electorale sunt un instrument de predicţie foarte slabe când vine vorba de rezultate. În timpul campaniei prezidenţiale din 1995, sondajele au prezis o confruntare finală între candidatul socialist Lionel Jospin şi candidatul de centru-dreapta Edouard Balladur. Ei nu s-au aşteptat ca Jacques Chirac să intre în turul doi, cu atât mai puţin să câştige.

În 2002, din nou potrivit rezultatelor anchetei, trebuia să existe o confruntare finală între Jospin şi Chirac, Jospin câştigând. Cu toate acestea, Jospin a fost eliminat de liderul de extremă-dreapta Jean-Marie Le Pen, iar Chirac a fost reales.

Aceste referinţe trebuie să îi dea de gândit candidatului socialist Francois Hollande, care este văzut ca favorit; si poate să dea speranţe susţinătorilor Uniunii pentru o Mişcare Populară (UMP) a lui Sarkozy.

Cu toate acestea, Sarkozy se confruntă cu o luptă acerbă. Până la sfârşitul campaniei pentru primul tur, el nu şi-a îndeplinit promisiunile făcute atunci când a intrat în cursă, relativ târziu, la mijlocul lunii februarie. Sarkozy se baza pe anunţurile sale puternice şi pe optimismul său debordant pentru diminuarea sprijinului popular.

Cum a fost cazul şi în 2007, Sarkozy a adoptat motto-uri agresive de campanie ale extremei dreapta, cum ar fi controlul imigraţiei şi o securitate naţională puternică, pentru a convinge alegătorii de extremă-dreapta să-l voteze.

Strategia încununată de succes în 2007 - când Frontul Naţional de extremă-dreapta a înregistrat cel mai mic punctaj din istoria lor - nu pare să funcţioneze pentru Sarkozy în 2012.

Candidatul de extremă dreapta, Marine Le Pen, fiica fondatorului partidului, Jean-Marie Le Pen, este de aşteptat să adune circa 15 la sută din voturi. Pe de o parte, Le Pen este mai puţin controversată decât a fost tatăl ei – francezii îşi amintesc de referinţele sale frecvente la nazişti - şi poate beneficia de pe urma "promisiunilor neonorate" ale lui Sarkozy pentru a argumenta că doar ea poate restabili securitatea şi mândria naţională.

La sfârşitul lunii martie, datele sondajelor au arătat că Sarkozy urma să îşi atingă obiectivul principal: un procentaj mai mare decât Hollande în primul tur. Timp de aproximativ două săptămâni, Sarkozy a obţinut 30 la sută, comparativ cu 26 la sută, cât a obţinut Hollande. Cu toate acestea, el ar fi pierdut în faţa socialistului în al doilea tur, sondajele prezicând că Hollande ar fi obţinut 54 la sută din voturi, iar Sarkozy 46 la sută.

După ultima rundă de votare, candidaţii au terminat cu 27 de procente fiecare.

În ciuda faptului că s-a susţinut că este prea moale pentru a-l învinge pe Sarkozy sau a fi măcar pe picior de egalitate – unii au argumentat chiar că este prea moale pentru a fi un adevărat om de stat - Hollande a câştigat în mod constant puncte în timpul campaniei.

Stilul său se află într-un contrast izbitor cu cel al lui Sarkozy, fiind un element de importanţă masivă pentru alegători, care doresc mai multă cumpătare în conducerea ţării, o calitate rar afişată de Sarkozy, care a mers în concedii extravagante pe iahtul magnatului francez Vincent Bollore sau care şi-a cumpărat ceasuri de lux.

În timp ce Sarkozy a mers la toate întâlnirile sale electorale cu avionul privat, Hollande a optat pentru tren sau zboruri programate. El şi-a centrat campania pe anunţul că va angaja 60.000 de profesori noi şi că va investi în formare. Recent, el a anunţat că va creşte semnificativ taxele pentru cei a căror câştig salarial depăşeşte 1 milion de euro şi a promis să renegocieze pactul fiscal al Uniunii Europene, dacă acesta va eşua în promovarea creşterii economice.