Traian Băsescu: România "îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei"

Declaraţiile extremiştilor maghiari privind Ţinutul Secuiesc continuă să provoace reacţii în rândul politicienilor români. Preşedintele partidului Jobbik, Vona Gabor, a declarat sâmbătă la Joseni, că partidul său se va angaja în apărarea drepturilor şi intereselor maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România.

Reacţia şefului statului

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, luni, în cadrul unei conferinţe de presă la Izvorul Mureşului, din Harghita, că "Ungaria este un focar de instabilitate" privind tratamentul minorităţilor în regiune, subliniind că România "îşi va asuma leadership-ul punerii la punct a Budapestei".

"Am crezut că funcţionează decenţa. Anul acesta, ne-au dovedit că pot fi indecenţi. Ungaria a devenit, în momentul de faţă, un focar de instabilitate din punct de vedere al tratamentului minorităţilor în regiune, nu în România. În România, nu se va întâmpla nimic, dar în regiune politica Budapestei a început să creeze dificultăţi statelor care au minoritate maghiară pe teritoriul lor. România îşi va suma leadeship-ul punerii la punct a Budapestei", a declarat Traian Băsescu.

România a stat rezervată până acum, dar cred ca s-a ajuns la punctul în care rezervele noastre trebuie date deoparte şi Budapesta trebuie pusă la punct, a afirmat preşedintele, adăugând că Budapesta o să înţeleagă advertismentul.

"Poate să se perinde prin Harghita şi Covasna toată protipendada politicienilor maghiari. Probabil e ultimul an când au putut să o facă atât de relaxat. Ca şef al statului, am vrut să văd până unde se poate merge", a precizat preşedintele.

Şeful statului a precizat că cel mai probabil, liderii politici maghiari nu vor mai putea participa anul viitor în ţara noastră la Universitatea de vară de la Tuşnad pentru că "au fost indecenţi".

Cât despre regionalizarea pe criterii etnice, cerută de politicieni maghiari, preşedintele a garantat că niciodata nu se va face reorganizarea administrativă pe criterii etnice. ”Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonoma Maghiara. Aşa ceva nu va fi în România - o regiune autonomă. În primul rând că România este definită ca stat unitar de Constituţia democratică adoptată”.

Reacţia PDL

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a precizat luni, în cadrul unei conferinţe de presă, că este "absolut iresponsabilă" declaraţia liderului Jobbik, Vona Gabor, şi a cerut să fie luate măsuri pentru ca acestuia să-i fie interzis accesul în ţara noastră.

"Oameni bolnavi sunt peste tot, în toate ţările şi este o declaraţie absolut iresponsabilă! Şi atât mai neplăcută cu cât a fost făcută în România, asta este şi mai deranjant. Pe de altă parte, am văzut poziţia Guvernului maghiar, cea oficială, în care ei îşi exprimă dezacordul cu cele declarate de acest lider al partidului Jobbik care a obişnuit opinia publică cu declaraţii de genul ăsta", a declarat Vasile Blaga.

"Deci, nu putem fi de acord cu declaraţiile domniei sale şi cred că ar putea foarte simplu declarat persona non grata pe teritoriul României. Astfel de declaraţii nu se fac", a susţinut Vasile Blaga.

Jurnaliştii i-au explicat lui Vasile Blaga că persona non grata pot fi declaraţi doar diplomaţii, iar liderul Jobbik nu are acest statut. "Nu este diplomat, dar există posibilitatea de a se lua măsuri pentru a se interzice să vină în România", a replicat Blaga.

Acesta a evidenţiat faptul că în urmă cu două luni Vona Gabor sprijinea "acţiunile teroriste ale Islamului".

Reacţia PSD

Vicepreşedintele PSD Mircea Duşa a subliniat că mesajele extremiste ale preşedintelui Jobbik nu au nicio legătură cu valorile şi principiile europene.

„Declaraţiile extremiste ale liderului Jobbik trebuie respinse cu fermitate. Ele nu au nicio legătură cu valorile şi principiile europene şi sunt lipsite de orice relevanţă în Europa secolului XXI. Astfel de mesaje nu pot fi acceptate, dar nici nu pot fi tratate cu seriozitate deoarece nu au nicio legătură cu lumea în care trăim. România este un exemplu pentru ţările din Europa centrală şi de est în privinţa drepturilor acordate minorităţilor”, a precizat Mircea Duşa.

Acesta a susţinut că este convins de faptul că etnicii maghiari din ţara noastră nu sunt de acord cu un astfel de discurs care este dominat de ură, intoleranţă şi este de asemenea generator de conflicte.

“Nimeni nu va avea de câştigat de pe urma unei deteriorări a relaţiei romano-ungare”, a concluzionat Mircea Duşa.

Deputatul PSD Bogdan Diaconu informa că va depune plângere penală împotriva liderului Jobbik, Vona Gabor, pentru "săvârşirea de activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţionala şi ordinea publică".

"Am luat act de observaţiile MAE referitoare la imposibilitatea de a-l declara pe Vona Gabor persona non grata, în ciuda faptului că acesta nu a acţionat pe teritoriul României ca persoană privată, ci uzând de funcţia sa publică din Ungaria şi de calitatea sa oficială de preşedinte al partidului Jobbik.

Consider în continuare că prezenţa lui Vona Gabor pe teritoriul României trebuie interzisă pentru acte deosebit de grave îndreptate împotriva statului român.

Din acest motiv, depun astăzi (luni - n.r.) la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti o plângere penală împotriva cetăţeanului maghiar Vona Gabor pentru săvârşirea de activităţi de natură să pună în pericol siguranţa naţională şi ordinea publică", a precizat Diaconu, într-un comunicat remis Epoch Times.

Deputatul PSD i-a solicitat sâmbătă Ministerului Afacerilor Externe "declararea de urgenţă a cetăţeanului maghiar Gabor Vona persona non grata pentru declaraţiile sale fară precedent împotriva statului român".

Reacţia UDMR

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat luni că partidul său se delimitează de afirmaţiile făcute de liderul Jobbik, Vona Gabor.

“Nu putem accepta în secolul 21 intervenţia şi influenţa partidelor extremiste în societatea noastră. Noi nu avem nicio relaţie instituţională cu Jobbik şi nici cu alte forţe extremiste şi aceste afirmaţii nu ne ajută cu nimic. Respingem şi ne delimităm de astfel de afirmaţii”, a precizat liderul UDMR.

“Indiferent de cine sunt făcute astfel de afirmaţii, ei se urcă în maşină, pleacă bine mersi din România, se simt foarte bine acasă şi tot noi rămânem acasă şi trebuie să rezolvăm problemele noastre (…). De aceea, poziţia noastră este foarte clară: eu aş prefera să nu avem astfel de declaraţii, astfel de intervenţii, astfel de idei, dar în secolul 21, în Uniunea Europeană, în lumea liberă, aşa cum şi mărfurile şi ideile şi chiar şi prostiile circulă liber, n-ai ce să faci!”, a precizat Kelmen Hunor.

Liderul UDMR a susţinut că reacţiile în acest caz sunt exagerate: “Nici reacţia autorităţilor româneşti, nu a autorităţilor, ci a unor politicieni nu trebuie să fie o reacţie exagerată, dai o importanţă mai mare decât are o astfel de declaraţie făcută la o tabără de vară”. “A fost un subiect de week-end, de vară şi nu trebuie să dăm o importanţă mai mare decât e”, a concluzionat acesta.

Replica liderului Jobbik

Vona Gabor a acuzat presa din România că manipulează opinia publică.

"Vreti sa prezentanţi lumii întregi imaginea falsă că paşnica politică română este afectată de agresivitatea politicii ungare. De ce este nevoie de această manipulare?

Unul dintre motive ar putea fi procesele dumneavoastră de conştiinţă în legatură cu repetata blocare de o manieră necinstită a drepturilor minorităţilor maghiare din Transilvania. Dar nu sunt şi nu vreau să fiu psihologul vostru, aşa că vă las să vă căutăţi singuri motivele", scria Vona Gabor pe pagina sa de Facebook.

Contextul acestor declaraţii

Aceste declaraţii dure care vin din partea politicienilor maghiari au început să apară în contextul apropierii viitoarelor alegeri parlamentare din Ungaria, în primavara anului 2014. Acestea sunt primele alegeri care se vor desfăşura potrivit noii Constituţii a Ungariei, numărul de parlamentari fiind micşorat de la 386 la 199.

Se anunţă a fi o luptă extrem de dură, iar electoratul maghiar din afara graniţelor constituie un obiectiv pentru toate partidele politice, iar acest gen de discursuri politice radicale privind drepturile minoritaţii maghiare din străinatate este destul de frecvent întâlnit în campaniile din Ungaria.