Traian Băsescu: Consiliul European va analiza nevoia de multiplicare a surselor de aprovizionare cu gaze

Preşedintele Traian Băsescu a declarat joi, în cadrul unei conferinţe de presă susţinute înainte de a pleca la Bruxelles, că la reuniunea Consiliului European vor fi analizate nevoia de multiplicare a surselor de aprovizionare cu gaze, cât şi eventualitatea unui eşec al negocierilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, relatează Agerpres.

Totodată, pe agenda Consiliului European se află probleme legate de schimbările climatice, strategia de securitate energetică, precum şi măsuri şi acţiuni ale Uniunii Europene legate de epidemia de ebola, a mai precizat şeful statului. De asemenea, la reuniunea de la Bruxelles va fi adoptată decizia cu privire la validarea noii Comisii Europene, după ce aceasta a primit votul Parlamentului European.

Traian Băsescu a precizat că discuţiile cu privire la schimbările climatice vizează decada 2021-2030. Anul viitor va avea loc marele summit pe schimbări climatice sub egida ONU, iar până atunci UE trebuie să îşi stabilească obiectivele şi totodată să încerce să-i convingă şi pe marii jucători ai lumii precum SUA, China şi ţările BRIC să adere la acestea, a explicat preşedintele.

"UE nu poate merge cu un obiectiv stabilit unilateral, care i-ar putea afecta în cazul în care nu este împărtăşit de toate statele sau de principalii 'furnizori' de noxe, care generează efectul de seră, dacă obiectivele UE nu sunt însuşite şi de ceilalţi mari producători de gaze cu efect de seră. Riscul este ca Uniunea Europeană să îşi piardă o parte din competitivitate. De ce? Costurile de reducere a emisiilor de gaze care generează efectul de seră sunt foarte ridicate. Şi atunci industriile Uniunii Europene ar fi dezavantajate în competiţia cu China, cu Statele Unite, cu ţările BRIC, în general, şi acest lucru trebuie tranşat oarecum în acest Consiliu sau în obiectivele lui generale", a explicat preşedintele.

Preşedintele a mai precizat că Uniunea Europeană are stabilite ca obiective pentru decada 2010-2020 reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 20%, o pondere a energiei regenerabile în mixul energetic de 20% şi creşterea eficienţei energetice cu 20%.

În acest context, Traian Băsescu a precizat că izolarea termică a blocurilor este cea mai mare resursă pe care o are ţara noastră pentru creşterea eficienţei energetice, subliniind că, din păcate, izolarea se face doar în campanii electorale: "Programele acestea trebuie aplicate consecvent, cu atât mai mult cu cât pot fi finanţate şi cu bani europeni", a declarat Băsescu.

Preşedintele a mai explicat că un alt subiect care va fi discutat la Bruxelles este legat de strategia de securitate energetică a UE şi că miza este interconectarea pe reţelele de energie electrică şi de transport gaze. Şeful statului a precizat că la Bruxelles se va face o analiză atentă legată, pe de o parte, de nevoia de multiplicare a surselor de aprovizionare cu gaze, iar pe de altă parte se va face o analiză a unui eventual eşec al negocierilor dintre Ucraina şi Federaţia Rusă şi riscurile ca, în această toamnă şi în cursul iernii, aprovizionarea cu gaze via Ucraina să devină mult mai dificilă sau chiar pentru situaţiile în care o astfel de aprovizionare ar fi sistată.

Marţi, la Bruxelles a avut loc o nouă rundă de negocieri trilaterale pe marginea livrărilor la gaz, în format Rusia-Ucraina-CE. Discuţiile s-au încheiat fără ca participanţii să ajungă la un acord măcar pentru perioada rece a anului, până la sfârşitul lui martie.

După o zi de discuţii aşteptate să ajungă la un compromis, comisarul UE pentru Energie, Guenther Oettinger, a precizat la o conferinţă de presă că cele trei părţi implicate în discuţii au căzut de acord asupra preţului pe care Ucraina îl va plăti companiei ruse Gazprom – 385 USD la mia de metri cubi de gaz – atâta timp cât statul ucrainean va plăti în avans pentru livrările de gaze.

Problema-cheie rămâne, potrivit negociatorilor ruşi, acordarea de ajutor extern Ucrainei, pentru ca ţara să poată plăti anticipat pentru a primi gaz de la ruşi în noiembrie-decembrie (1,6 miliarde de dolari, la un volum de 4 miliarde de metri cubi).

Joi, cancelarul german Angela Merkel a făcut apel la 'aliaţii Kievului' să contribuie la plata datoriei ucrainene pentru livrările de gaze ruseşti. Suma necesară ar urma să fie acordată Kievului sub forma unui împrumut, ale cărui volum total şi termen de rambursare au început să fie examinate de Bruxelles încă din 21 octombrie.

Potrivit cancelarului german, negocierile dintre Uniunea Europeană, Ucraina şi Rusia ar trebui să ducă la garantarea "aprovizionării cu gaze, fără întrerupere, pe timpul iernii".