Lovită de sancţiuni, Rosneft solicită 49 de miliarde de dolari de la stat

Compania de stat petrolieră Rosneft, patronată de eminenţa cenuşie de la Krmelin, Igor Sechin, a solicitat o sumă de peste 2 trilioane de ruble (49 miliarde de dolari) de la fondul de venituri petroliere al Rusiei, încercând să amelioreze impactul sancţiunilor Occidentale, a declarat miercuri ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, citat de Moscow Times.

Suma reprezintă peste jumătate din banii depozitaţi în Fondul de Asistenţă Socială al Rusiei, un fond creat în sprijinul sistemului de pensii al Rusiei care se ridica pe 10 octombrie o sumă de peste 3,2 trilioane de ruble (83,2 miliarde de dolari).

În ultimele luni, companiile majore ruse şi băncile s-au aliniat la coadă aşteptând să primească ajutoare financiare din acest fond, după ce sancţiunile occidentale aplicate Moscovei le-a exclus de pe pieţele de capital, lăsându-le pe multe dintre ele cu datorii de miliarde de dolari către creditori.

Dar potrivit regulilor fondului de asistenţă socială, numai 60% din rezervele sale se pot investi, însemnând că dacă va fi acceptată solicitarea companiei Rosneft nu vor mai exista prea multe fonduri pentru ceilalţi. Fondurile pot să nu fie îndeajuns nici pentru Rosneft. Au fost deja vizate câteva sume mari de bani din fondul de asistenţă socială care pot fi acordate proiectelor de infrastructură majore proiectate să revitalizeze economia stagnantă a Rusiei.

Rosneft, devenită cea mai mare companie petrolieră a Rusiei printr-o expansiune primejdioasă bazată pe împrumuturi, are de achitat datorii în valoare de 20 de miliarde de dolari pentru primul şi al doilea trimestru, a precizat Reuters citând agenţia de rating Moody's. Pe lângă blocarea accesului la finanţe, sancţiunile aplicate luna trecută a interzis companiilor occidentale să se asocieze cu Rosneft în proiectele petroliere din locuri greu de exploatat şi au interzis furnizarea către Rusia a echipamentului de explorare din ultima oră.

Preţul ţiţeiului Brent a scăzut semnificativ din luna iulie, de la 115 dolari până la 85 de dolari în această săptămână, chiar dacă efectul modificării preţului la ţiţei a avut un impact ameliorat asupra Rosneft din cauza devalorizării rublei şi a regimului de taxe mari, care forţează statul să suporte impactul scăderii preţului la ţiţei.

Cererea de 2 trilioane de ruble este cu 500 de miliarde de ruble (12 miliarde de dolari) mai mare decât suma solicitată de companii în luna august, înainte ca sancţiunile să se amplifice. Ministerele sugerează că este probabil ca Rosneft să primească o fracţiune din această sumă – în jurul la 3,98 miliarde de dolari. Novatek, un fond privat al companiei de gaze, încearcă de asemenea să obţină până la 3,9 miliarde de dolari din partea fondului de asistenţă socială.

Miercuri, ministrul Energiei Alexander Novak a declarat că ministerul a aprobat cererile a a doua companii, chiar dacă nu a specificat ce sume vor fi oferite. Următorul care trebuie să semneze documentele este Ministerul Dezvoltării Economice.

Dar şansele ca Rosneft să primească un ajutor din partea statului trebuiec privite şi prin prisma relaţiei dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele companiei, Igor Sechin. Foşti ofiţeri de vârf în KGB, cei doi au colaborat de multe ori la marginea legii ridicând Rosneft aproape de la zero cu ajutorul activelor luate de la compania fostului oligarh Mihail Hodorkovski, Yukos.

Iar o dată cu ascensiunea lui Sechin la Kremlin, Putin a beneficiat de o anumită influenţă în cadrul companiei petroliere, pe care folosit-o ca pe o armă energetică în conflictele sale geopolitice atrăgând în acest fel şi sancţiunile occidentale. Prin prisma acestui context, şansele ca Rosneft să primească un ajutor din partea statului rus pot fi cu adevărat altele.