Torţionarul Alexandru Vişinescu, convocat la Parchetul general

Torţionarul Alexandru Vişinescu a fost chemat miercuri la Parchetul instanţei supreme pentru a i se aduce la cunoştinţă că în dosarul în care este acuzat de moartea mai multor deţinuţi, va fi schimbată încadrarea juridică din genocid în infracţiuni contra umanităţii, în conformitate cu noul Cod penal.

Noul Cod penal nu mai prevede infracţiunea de genocid, actele săvârşite de Alexandru Vişinescu în perioada în care a deţinut funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art. 439 lit. j), infracţiuni contra umanităţii, respectiv "persecutarea unui grup sau a unei colectivităţi determinate prin privare de drepturile fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, rasial, naţional, etnic, cultural, religios, sexual ori în funcţie de alte criterii recunoscute ca inadmisibile în dreptul internaţional", potrivit comunicatului remis Epoch Times de către Parchetul General.

Pe 30 iulie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a solicitat începerea urmării penale a lui Alexandru Vişinescu, pentru omor deosebit de grav.

Alexandru Vişinescu a fost comandantul Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii.

Alexandru Vişinescu, care acum pare un bătrânel cumsecade ce se plimbă pe străzile din centrul Bucureştiului, a condus închisoarea Râmnicu Sărat în perioada în care liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost torturaţi şi supuşi unor tratamente inumane în această închisoare. Vişinescu este responsabil de moartea mai multor dizidenţi politici, în special elita politică a PNŢ.

Din documentele de arhivă şi cele memorialistice reiese că Alexandru Vişinescu era un torţionar dur şi lipsit de omenie, care avea plăcerea să terorizeze.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50. Vişinescu a lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

Ioan Ficior

Pe 18 septembrie 2013, IICCMER a solicitat Parchetului instanţei supreme începerea urmării penale tot pentru genocid şi împotriva fostului comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, colonelul în rezervă Ioan Ficior (85 de ani).

În 24 octombrie 2013, Parchetul instanţei supreme a anunţat că a dispus începerea urmăririi penale faţă de Ioan Ficior, pentru genocid, constând în aceea ca, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant, deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici aflaţi în Colonia de muncă Periprava. Procurorii au arătat că, din cauza condiţiilor inumane din Colonia de muncă Periprava (foame, frig, bătăi zilnice, lipsa condiţiilor elementare de trai, neasigurarea condiţiilor medicale necesare deţinuţilor bolnavi) şi a normelor de lucru, imposibil de realizat chiar şi pentru muncitorii de profesie, numărul deceselor era foarte mare, fiind înregistrate 103 decese în perioada 1958 şi 1963, când la conducerea unităţii a fost Ioan Ficior.

Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici, domnul Octav Bjoza, care a fost închis la Periprava, vorbind despre modul abuziv şi inuman în care conducea Ion Ficior acel lagăr de muncă, a relatat astfel cum îl maltrata Ficior pe un deţinut din lagăr: "L-a călcat în picioare cu cizmele lovindu-l în coaste, în cap, numai tumefieri avea săracul – aproape că nu i se mai deschideau ochii şi nu mai distingeai nimic pe faţa lui. Aşa erau cei care ne supravegheau, şefii de închisori şi lagăre. Aveau o plăcere deosebită să ne bată, erau de o cruzime de neimaginat, şi uneori am convingerea că nici soţia şi copiii, cei de acasă nu ştiau ce fac ei acolo".

Alţi torţionari

Pe 16 ianuarie, IICCMER a prezentat rezultatul investigaţiilor în cazul Iuliu Sebestyen - decedat în octombrie 2013 - suspectat că a comis crime şi abuzuri politice în perioada ianuarie 1954 - decembrie 1955, când a îndeplinit funcţia de locţiitor pentru pază şi regim în cadrul Penitenciarului Gherla.

În 11 februarie 2014, IICCMER a depus la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie un denunţ împotriva lui Florian Cormoş, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, deoarece în perioada 20 decembrie 1952 - 17 aprilie 1953, având funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Cernavodă a impus un regim de detenţie inuman deţinuţilor aflaţi în lagăr.