Periprava - deţinuţi politici chinuiţi în groapa comună

Ivestigaţiile întreprinse în septembrie 2013 la Periprava, judeţul Tulcea, au dus la descoperirea unei gropi comune unde au fost aruncaţi deţinuţii decedaţi în perioada 1958-1963 din colonia de muncă Periprava, conform declaraţiilor reprezentanţilor Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER).

"Locul de înhumare se află în perimetrul actualului cimitir al localităţii, într-o zonă lipsită de morminte ale comunităţii locale de ruşi lipoveni. Săpăturile arheologice au acoperit un areal circa 700 de metri pătraţi fiind identificate rămăşiţe umane aparţinând unor defuncţi depuşi în modalităţi diferite, înhumaţi în mai multe perioade", se arată într-un comunicat de marţi al sursei citate.

Raportul privind diagnosticul arheologic efectuat în cimitirul de la Periprava din comuna C. A. Rosetti, judeţul Tulcea, înfăţişează detalii cu privire la stabilirea locului de înhumare a deţinuţilor din colonia de muncă şi felul în care s-au practicat aceste înhumări.

Poziţiile cadavrelor găsite în groapă sunt ieşite din comun, acestea conducând la metodele inumane la care au fost supuşi deţinuţii politici în perioada cât au stat la colonia Periprava: "Unul dintre schelete are picioarele încrucişate şi legate (probabil cu o sârmă), iar poziţia nefirească a capului, aplecat într-o parte, împreună cu vertebrele cervicale (dislocate), denotă o introducere forţată a cadavrului. În alte cazuri, defunctul este depus într-o ladă confecţionată din material lemnos perisabil, iar un altul a fost probabil înfăşurat într-un fel de rogojină din material organic. Într-un alt caz s-a observat clar o neglijenţă la manipularea cadavrului în momentul introducerii în groapă. Spre exemplu, unul din capetele cadrului de lemn suprapunea craniul, ieşit pe jumătate în afară. O particularitate anatomică interesantă a fost constatată la un alt defunct: mâna dreaptă este îndoită, cu palma adusă sub bărbie, iar laba piciorului drept lipseşte", se arată în raportul arheologic.

Un alt aspect surprinzător, sau nu, este faptul că la locul respectiv lipsesc orice fel de elemente de "inventar funerar" sau resturi de îmbrăcăminte sau încălţăminte.

"Probele materiale analizate de arheologi arată că rămăşiţele umane aparţin unor foşti deţinuţi de la colonia de muncă de la Periprava. Datele din raportul arheologic susţin ipotezele noastre şi arată brutalitatea şi primitivismul administraţiei coloniei", susţine preşedintele executiv al IICCMER.

Pe 18 septembrie a.c., preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a declarat că a fost identificată o groapă comună la Periprava, în care se presupune că au fost înhumaţi foşti deţinuţi politici de la colonia de muncă şi că au fost identificate câteva schelete care au fost deshumate.

IICCMER a solicitat Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), începerea urmăririi penale pentru genocid a torţionarului Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, acesta fiind al doilea torţionar acuzat de genocid, după Alexandru Vişinescu, fostul comandant al închisorii Râmnicu Sărat.

Periprava: regim de detenţie abuziv şi represiv împotriva deţinuţilor politici

Andrei Muraru a precizat că în urma investigaţiilor făcute de reprezentanţii institutului au fost identificate mai multe probe ce indică faptul că, în perioada în care colonelul Ion Ficior (85 de ani) a îndeplinit funcţia de comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, respectiv 1958-1963, deţinuţii politici au fost supuşi unui regim de detenţie extrem de dur, fiind înfometaţi şi bătuţi.

Comandantul Coloniei de muncă de la Periprava a supus deţinuţii politici unui regim de detenţie inuman, care a presupus înfometarea, violenţe fizice, presiuni psihice, privarea de asistenţă medicală, condiţii insalubre în barăci, sancţiuni disciplinare aplicate discreţionar şi excesiv în raport cu gravitatea abaterilor. Ficior a introdus şi a menţinut un regim de detenţie abuziv şi represiv împotriva deţinuţilor politici, care erau consideraţi atunci o ameninţare la adresa noului regim.

La Periprava, în perioada 1958-1963, au murit 103 deţinuţi, toţi condamnaţi pentru delicte politice. Cele mai multe decese, respectiv 54, au fost înregistrate pentru grupa de vârstă 50-59 de ani. Cel mai tânăr decedat avea 19 ani, iar cel mai în vârstă, 71 de ani.

Există 50 de persoane care au supravieţuit după ce au fost închise în Colonia de muncă de la Periprava. Dintre aceştia, 21 foşti deţinuţi politici au dat declaraţii în legătură cu regimul de teroare şi exterminare instituit de Ficior.

Preşedintele executiv al IICCMER, Andrei Muraru, a precizat că deţinuţii politici au decedat ca urmare a unor ”boli ale mizeriei” cauzate de lipsa hranei adecvate, programul de muncă extenuant şi lipsa acordării asistenţei medicale precum enterocolită cronică sau acută, tuberculoză, pneumonie, afecţiuni cardiace sau afecţiuni ale aparatului digestiv şi excretor.

Caroli Ioan, unul dintre supravieţuitorii lagărului morţii de la Periprava, a povestit cercetătorilor ICCMER că ”dacă nu ne făceam norma, seara când ne întorceam la colonie, eram opriţi la poartă de gardieni şi bătuţi. Aveam mâncare două foi de varză cu zeamă. La prânz mâncam arpacaş sau iahnie de fasole. De foame mâncam şi sfeclă furajeră crudă…Am fost bătut de un căpitan pe nume Ficioru. Persecuţiile şi bătăile la care eram supuşi se făceau pentru a ne lichida fizic. Aproape zilnic murea câte un deţinut…Exista şi o carceră unde erai obligat să stai permanent în picioare şi drept mâncare primeai apă cu sare”

Un alt fost deţinut, fostul avocat Alexandru Roşcoban, a arătat că ”deţinuţii erau nevoiţi să mănânce porumb crud…în fiecare zi la stuf mureau câte doi deţinuţi din cauza condiţiilor mizere în care munceau şi trăiau…Dacă nu făceam norma de muncă, gardienii ne băteau. Am fost bătut de gardieni cu cozi de lopată”.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat că a înregistrat denunţul formulat de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc împotriva lui Ion Ficior, fost comandant al Coloniei de muncă Periprava, pentru genocid.

"Astăzi, 18 septembrie 2013, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a depus la sediul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) un denunţ formulat împotriva numitului Ficior Iosif Ioan colonel (r), pentru săvârşirea infracţiunii de genocid, constând în aceea ca, în virtutea funcţiilor de comandant şi locţiitor de comandant deţinute în perioada 1958-1963, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva categoriei deţinuţilor politici aflaţi la Periprava", se arată într-un comunicat de presă al PICCJ.

Gândul în parteneriat cu Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc a realizat o investigaţie vizând una dintre cele mai negre perioade din istoria României, fiind descoperiţi 35 dintre torţionarii comunişti, oameni care au condus sau au lucrat în "penitenciarele morţii". Aceştia trăiesc şi vor fi cercetaţi pentru crimele comise.