Torţionarul Alexandru Vişinescu acuzat oficial de moartea mai multor lideri PNŢ

Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc în parteneriat cu Gândul, face cunoscută lista torţionarilor din epoca comunistă. Gândul scrie, în ediţia online, că a identificat 35 de comandanţi de penitenciare care în perioada 1947-1965 se aflau la conducerea temniţelor comuniste unde au fost încarceraţi liderii PNT şi PNL epuraţi de regimul comunist.

Cei care au fost închişi în temniţele comuniste din România au trăit în condiţii inumane, ajungând adesea pe cele mai joase trepte ale existenţei. În aceste locuri aveau loc fapte de nedescris, îndreptate adesea împotriva celor care aveau curajul să spună lucrurilor pe nume, fiind gata să moară pentru neamul românesc şi credinţa strămoşească.

Viaţa din temniţele comuniste a fost denumită deseori "experiment", deoarece se urmărea schimbarea minţii conform dorinţei torţionarilor, închisoarea devenind un instrument de dominaţie politică, aici fiind deţinuţi cei care se împotriveau celor de la conducere: politicieni din perioada interbelică, oameni de cultură din elita intelectuală, clerici şi credincioşi de rând.

Peste 100.000 de deţinuţi consideraţi de regimul comunist inamici ai statului au decedat în închisorile din România într-un singur deceniu.

Până acum nimeni nu a fost tras la răspundere pentru aceste crime. IICCMER îi acuză oficial pe cei 35 de torţionari de omor deosebit de grav şi genocid.

Alexandru Vişinescu este primul torţionar pe numele căruia a fost depusă o plângere penală pentru omor deosebit de grav.

Fostul comandant al penitenciarului Râmnicu Sărat pare acum un bătrânel cumsecade, care locuieşte într-un bloc din centrul Capitalei. El a condus închisoarea de la Râmnicu Sărat în perioada în care liderii politici Corneliu Coposu, Ion Mihalache sau Ion Diaconescu au fost torturati şi supuşi unor tratamente inumane în această închisoare. El este responsabil de moartea mai multor dizidenţi politici, în special elita politică a PNŢ.

Alexandru Vişinescu a făcut parte din plutonul de execuţie al mareşalului Antonescu

La 21 de ani, Vişinescu a fost unul dintre cei care au tras în mareşalul Ion Antonescu. Această informaţie apare într-o carte publicată de Cicerone Ioniţoiu, deţinut politic şi autor al unor lucrări de referinţă în domeniul represiunii comuniste.

În multe lucrări de specialitate care descriu temniţele comuniste se menţionează că Alexandru Vişinescu a făcut parte din plutonul de execuţie al mareşalului Ion Antonescu. Fostul şef al statului, Generalul Ion Antonescu, a fost condamnat de un tribunal al poporului pe 17 mai 1946 şi a fost excutat de un pluton de ofiţeri pe 1 iulie.

La penitenciarul Jilava, Vişinescu a fost mai întâi şef al Biroului Operativ, fiind cel care supraveghea locul de detenţie şi regimul aplicat deţinuţilor, comportamentul acestora, dar şi atitudinea cadrelor de la Jilava. El a devenit apoi chiar comandantul penitenciarului.

De la Jilava, Vişinescu este trimis la penitenciarul de femei Mislea, cunoscut drept o închisoare politică dură. Alice Panaiodor, deţinut politic în acest penitenciar, scrie în cartea "Traversarea focului" că regimul de detenţie instituit de Vişinescu la Mislea era unul de tortură.

Cicerone Ioniţoiu susţine în lucrările sale, că în perioada în care Vişinescu a fost ofiţer politic la Mislea , acolo era închisă Maria Antonescu, soţia mareşalului Antonescu.

Alexandru Vişinescu - un torţionar dur şi lipsit de omenie, avea plăcerea să terorizeze

Documentele de arhivă şi cele memorialistice îl portretizează pe Alexandru Vişinescu drept un ins „extrem de sever şi complet lipsit de omenie faţă de arestate”, care avea „plăcerea de a insulta şi a teroriza, prin percheziţii şi interogatorii interminabile, pe deţinutele [de la Mislea şi] cărora le adresa toate epitetele posibile”.

De la penitenciarul de femei, Vişinescu a fost avansat la penitenciarul Râmnicu Sărat devenind comandant în anul 1956 . Această închisoare era o adevărată maşinărie de tortură a deţinuţilor politici. La Râmnicu Sărat şi-a găsit sfârşitul şi marele disident politic Ion Mihalache.

Pe parcursul celor şapte ani cât a fost la conducerea penitenciarului, el a instaurat un regim de tortură şi teroare.

„Condiţiile de viaţă din penitenciarul Râmnicu Sărat, aşa cum au fost descrise de către foştii deţinuţi şi cum reiese din documente, au creat premisele apariţiei unor afecţiuni deosebit de grave, rezultate, în câteva cazuri, cu decesul deţinuţilor, probând natura abuzivă şi tratamentul neglijent aplicat de comandantul închisorii, lt. Col. Alexandru Vişinescu, în perioada 1956-1963”, se arată în plângerea IICCMER.

Comandantul penitenciarului era responsabil de condiţiile din închisoare, el răspundea şi pentru moartea deţinuţilor pe care îi avea în custodie.

Mărturiile despre torturarea deţinuţilor politici de la Râmnicu Sărat au fost făcute publice de câţiva dintre supravieţuitorii acestei închisori. Alexandru Vişinescu este acuzat de asasinarea lui Ion Mihalache. Ion-Ovidiu Borcea, lider al PNŢ şi deţinut politic la Râmnicu Sărat, l-a acuzat public pe Vişinescu de moartea lui Mihalache. Într-un interviu consemnat de Cicerone Ioniţoiu, Ion-Ovidiu Borcea spune că fostul comandant al penitenciarului este vinovat de moartea dizidentului Mihalache.

„Ion Mihalache a fost asasinat cu premeditare, deoarece continuă să rămână un simbol al rezistenţei româneşti. În nenumărate rânduri a protestat, făcând să răsune tot celularul. Ofiţerul politic (Lupu) şi comandantul Vişinescu l-au bătut în permanenţă, i-au creat condiţii să se îmbolnăvească şi nu i-au acordat îngrijire medicală. Intrau şi aruncau cu găleata cu apă pe el, în plină iarnă. Eu i-am supravegheat celula prin cele şase găuri pe care le făcusem cu o sârmă în uşă. Dacă n-aş fi fost de faţă, această mărturie n-ar exista. Acum, când sunt în lumea liberă, am datoria să anunţ acest asasinat pe care l-a săvârşit comandantul Vişinescu. Strigătele: «Fraţilor, aici este Ion Mihalache. Mă omoară!», au răsunat în tot celularul. Această crimă nu poate fi uitată”, a declarat Ion-Ovidiu Borcea în cartea-interviu publicată de Cicerone Ioniţoiu.

Condiţiile inumane de la Râmnicu Sărat au fost povestite în detaliu şi de Ion Diaconescu, unul dintre ultimii seniori ai PNŢ, stins din viaţă în 2011. Într-un interviu acordat lui Cosmin Budeancă, cercetător în cadrul IICCMER, Ion Diaconescu a rezumat astfel condiţiile de detenţie de la Râmnicu Sărat: „Bătăi şi terorizări fizice, care - la fel ca frigul şi foamea - au fost generale. Bătăile erau pe categorii, pa... şi nu permanente, să-nţelege. Apoi, izolarea. Izolarea fantastică – să trăieşti ca-ntr-un mormânt. Şi mai a fost şi promiscuitatea, care... mă rog, este reprezentată prin acele tinete care stăteau în mijlocul celulelor şi-aşa mai departe.”

Corneliu Coposu: „Toţi deţinuţii, indiferent de vârstă şi starea sănătăţii, erau bătuţi metodic”

În 1954 Corneliu Coposu a fost şi el transferat la penitenciarul Râmnicu Sărat unde a fost supus unui regim sever de izolare. Seniorul Coposu a stat la Râmnicu Sărat 8 ani. „Fiecare deţinut fiind singur în celulă, nu avea deloc lumină naturală... ferăstruica celulei era în permanenţă oblonită pe dinafară ca să nu se poată vedea cerul. De altfel, geamul era şi de neatins la înălţimea la care era situat… În afară de 8 ore destinate somnului, în timpul zilei trebuia să stai în picioare, sau pe tinetă. Nu aveai dreptul să te aşezi pe pat, nu aveai cu cine să vorbeşti… Râmnicu Sărat era nu numai cea mai dură puşcărie, dar şi un fel de închisoare experimentală, liceu de aplicaţie pentru viitoarele cadre… pentru menţinerea ordinii aplicau ca metodă de disciplină bătaia. Intrau în celulă cinci-şase gardieni, gealaţi înalţi cu bastoane şi băteau toţi deţinuţii pe rând, fără nicio justificare, până cădeau jos. Toţi deţinuţii, indiferent de vârstă şi starea sănătăţii, erau bătuţi metodic. Regimul acesta nu l-a ocolit nici pe Mihalache la 82 de ani; nu fusese scutit de bătaie nici Pogoneanu, fost director în Ministerul de Externe care, paralizat pe jumătate, nu putea sta în picioare, era bătut în pat, culcat”, şi-a remintit Corneliu Coposu atrocităţile suferite în închisoarea de la Râmnicu Sărat.

În 1963, penitenciarul de la Râmnicu Sărat a fost desfiinţat. În urma desfiinţării penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a rămas în cadrul Direcţiei Generale a Penitenciarelor, unde a îndeplinit în continuare funcţii de conducere: ofiţer controlor în Serviciul inspecţii din DGPCM (1963); locţiitor comandant pentru pază şi regim la penitenciarul Ploieşti (1965-1967); comandant al Secţiei „Căscioarele” din cadrul penitenciarului Ilfov (3 iunie 1976).

După 50 de ani de când s-au scris pagini negre în istoria României, Alexandru Vişinescu, comandantul închisorii Râmnicu Sărat, este oficial acuzat de moartea mai multor lideri PNŢ.