Ana Blandiana: "Şi suferinţa este un patrimoniu"

Două decenii de existenţă a "Memorialului Victimelor Comunismului şi Rezistenţei" au fost marcate la sfârşitul săptămânii trecute la Sighet, prin reuninea acolo a numeroşi istorici, deţinuţi politici şi a peste 150 de foşti cursanţi ai Şcolii de Vară de la Sighet.

Fiind unul dintre marile muzee europene, Memorialul de la Sighet cu peste 50 de săli şi mii de vizitatori pe zi, figurează în ghidurile turistice internaţionale şi a fost nominalizat printre primele trei locuri ale memoriei europene alături de Memorialul de la Auschwitz şi de Memorialul Păcii din Franţa.

Reuniunea s-a desfăşurat în perioada 12-15 iulie la Sighet şi s-a încheiat marţi cu o dezbatere la Bucureşti.

Astfel, întorşi de la Sighet, membrii Fundaţiei Academiei Civice au organizat dezbaterea "Memoria ca formă de justiţie. Memorialul Sighet - 20 de ani", sub egida reprezentanţei Comisiei Europene în România. La dezbaterea care a avut loc în Spaţiul Public European, au participat Niculae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, Goran Lindblad, preşedintele Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, Mircea Carp, Stephane Courtois, autorul "Cartii negre a comunismului" si rectorul Scolii de Vara de la Sighet, Reynald Secher, autorul cărtii” Vandeea, de la genocid la memoricid”, profesori de la diferite universităţi internaţionale, istorici, dar şi oamenii care de-a lungul celor 20 de ani au pus bazele Memorialului de la Sighet.

"Suntem aici pentru a marca jubileul de 20 de ani al primului memorial al Victimelor Comunismului din lume", declara poeta Ana Blandiana la deschiderea dezbaterii.

Ne-am gândit mult dacă nu cumva este o lipsă de modestie în faptul că sărbătorim succesul propriilor noastre eforturi. Nici măcar nu este vorba că Memorialul Victimelor Comunismului de la Sighet este primul de acest fel din lume.

Faptul că sărbătorim acum 20 de ani de la fondarea primului memorial al victimelor comunismului din lume spune enorm despre felul în care mentalităţile europene au evoluat, pentru că, de fapt, ceea ce sărbătorim noi nu este nici succesul eforturilor noastre, a micii echipe care a creat memorialul, nici faptul că este primul din lume.

Ceea ce sărbătorim şi ceea ce aş vrea să subliniem şi să nu uităm este mult mai profund şi nu ne priveşte numai pe noi, ci întreaga lume. Este vorba despre faptul că atunci când în 1993 Consiliul Europei a luat decizia ca proiectul primului memorial al victimelor comunismului să fie luat sub egida sa, el şi-a asumat punctul de vedere al victimelor comunismului asupra lumii. Una dintre cele mai definitorii instituţii europene accepta în acest fel punctul de vedere al victimelor comunismului. ca o nouă perspectivă asupra istoriei recente.

Era începutul unei schimbări de mentalitate care avea să evolueze din fericire rapid. În următori ani memorialul de la Sighet avea să fie nominalizat printre primele trei locuri ale memoriei europene, alături de memorialul de la Auschwitz şi memorialul Păcii din Franţa. Iar acum doi ani când am fost invitaţi de Parlamentul European să prezentăm o expoziţie a memorialului la Bruxelles, preşedintele PE de atunci dl. Jerzy Buzek a vorbit într-un mod care mie mi s-a părut de-a dreptul emoţionant, adresându-se foştilor deţinuţi politici care se aflau de faţă spunându-le: ” Dumneavoastră sunteţi adevăraţii eliberatori ai Europei”.

Ana Blandiana: Sper ca în această lume obosită de consum şi de criză şi degradată de indiferenţă, întâlnirea noastră să funcţioneze ca o încurajare, ca o unire a memoriei cu binele şi cu frumuseţea, ca un argument al faptului că istoria merge înainte.

Fără un preşedinte polonez solidar mă îndoiesc că memorialul de la Sighet ar fi fost sărbătorit în PE. Este o recunoaştere a profundului adevăr că patrimonial Europei Unite din timpul nostru, al tuturor, trebuie să cuprindă şi suferinţa pe care Estul a adus-o că o zestre Apusului. Pentru ca şi suferinţa este un patrimoniu.

Şi Europa va fi unită în măsura în care alături de unirea economică, unirea politică şi legislativă va cuprinde şi o unire a obsesiilor noastre. Şi doar obsesia noastră, a celor prezenţi, este să aflăm, şi mai va fi probabil încă decenii, istoria comunismului. Aş vrea doar să adaug că în acest moment, din 93 când a început idea memorialului şi după aceea realizarea lui, Cartea Neagră a comunismului nu apăruse încă şi când a apărut peste câţiva ani a declanşat un mare scandal în Franţa. Iar România nu era încă membră nici măcar a Consiliului Europei din cauza mineriadelor.

Vă spun toate acestea pentru a înţelege cât de esenţială a fost schimbarea, cât de deosebit a fost punctual de pornire faţă de punctual în care ne aflăm astăzi.

Asta se întâmpla începând din 93 în timp ce la Bucureşti apăreau în ziarele oficiale ale Guvernului titluri enorme ”Sacrilegiul de la Sighet”. Sacrilegiul era faptul că am vinde Europei suferinţa românească. Este exact ceea ce am făcut, doar că nu am vândut-o pe bani am vândut-o pe o dragoste contra dragoste, ca o prietenie contra prietenie. Faptul că în ultimii 20 de ani s-au întâlnit aici istorici, sociologi şi alţi specialişti din domeniu din toate ţările Europei şi din România evident, au făcut să se realizeze planul intelectual cel puţin, o reuniune reală între est şi vest.

Sper ca în această lume obosită de consum şi de criză şi degradată de indiferenţă, întâlnirea noastră să funcţioneze ca o încurajare, ca o unire a memoriei cu binele şi cu frumuseţea, ca un argument al faptului că istoria merge înainte.

Cartea Neagră a comunismului – acea operă care, nu aş vrea să spun vorbe mari, dar sentimentul meu este că aceasta este cea care a contribuit în cea mai mare măsură la schimbarea perspectivelor lumii asupra a ceea ce s-a întâmplat în Est" a mai adăugat Ana Blandiana.

La rândul său, Niculae Idu, şeful reprezentanţei Comisiei Europene în România, a afirmat că este important ca tânăra generaţie să nu uite istoria recentă a ţării şi a Europei Centrale şi de Est. "Important este să păstrăm memoria. Este important nu doar pentru a ne exprima sentimentele de preţuire pentru cei care au fost victimele regimului trecut, dar este important să facem acest lucru şi pentru tânăra generaţie care nu trebuie să uite în niciun fel istoria recentă a României şi a Europei Centrale şi de Est", a reiterat Niculae Idu.

La eveniment a fost prezent si domnul Goran Lindblad, preşedintele Platformei Memoriei şi Conştiinţei Europene, care a afirmat importanţa aducerii în faţa instanţelor a celor care se fac răspunzători de soarta victimelor comunismului. "Toate aceste probleme pe care încercăm să le gestionăm într-un fel sunt rămăşiţe de care trebuie să ne ocupăm, să ne concentrăm pe victime, pe soarta lor. Este important să ne amintim ziua de 23 August 1939, Pactul Ribbentrop-Molotov, unde Stalin şi Hitler au reuşit să ajungă la un acord. Trebuie să păstrăm anumite date în memorie", a afirmat Lindblad.

Pentru a marca cei 20 de ani de la fondarea Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei de la Sighet, marcând astfel aniversarea primei instituţii a memoriei represiunii comuniste, Fundaţia Academia Civică a organizat mai multe evenimente pa parcursul întregului an din care amintim Jubileul Memorialului Victimelor Comunismului şi al Rezistenţei organizat la Ateneul Român şi vernisarea Memorialului Victimelor Comunismului si al Rezistentei de pe strada Jean Louis Calderon nr. 66.