Titus Corlăţean a cerut Grupului de prieteni pentru România din Congresul SUA susţinere pentru Visa Waiver
alte articole
Ministrul justiţiei, Titus Corlăţean, a cerut, membrilor ”Grupului de prieteni pentru România” din Congresul SUA să susţină adoptarea unei noi legislaţii care să facă posibilă includerea României în programul Visa Waiver, în cadrul unei întâlniri cu o delegaţie a acestui grup.
Includerea în Visa Waiver ar permite cetăţenilor români să beneficieze de un regim de liberă circulaţie similar cu cel al majorităţii cetăţenilor Uniunii Europene.
Titus Corlăţean a subliniat demersurile concrete realizate de autorităţile de la Bucureşti, cu sprijinul ambasadei Statelor Unite, pentru asigurarea respectării criteriilor stabilite de legislaţia americană din domeniu, aflată în vigoare la acest moment, menţionând în acelaşi timp şi semnificaţia politică a soluţionării acestei chestiuni pentru cetăţenii unui stat partener strategic şi aliat fidel al Statelor Unite, se arată într-un comunicat al Ministerului Justiţiei.
Rugămintea a fost adresată de ministrul justiţiei în cadrul unei întrevederi, la Bucureşti, cu o delegaţie a Congresului SUA compusă din Michael Turner, preşedinte al ”Caucus-ului pentru România” (Grupul de prieteni) din cadrul celui de al 112-lea Congres, Loretta Sanchez, co-preşedinte al ”Caucus-ului pentru România”, şi Phil Gingrey.
La întâlnire a participat şi ambasadorul Statelor Unite, Mark Gitenstein.
Iniţiatorii ”JOLT Act” şi-au propus ca noile modificări să facă mai uşoară intrarea ţărilor în Visa Waiver. Acestea ar urma să fie incluse odată ce rata de respingere a vizelor pentru cetăţenii lor ar ajunge sub 10%, cu condiţia ca numărul celor depăşesc durata de şedere în SUA să fie sub 3%.
La 29 mai, Ministerul de Externe şi Ambasada SUA au lansat cea de-a treia etapă a campaniei ”Viză pentru SUA”, prin care românii sunt informaţi în legătură cu condiţiile de solicitare a vizelor.
Cu ocazia relansării, secretarul de stat Bogdan Aurescu a precizat că România va face demersuri pe lângă Congresul SUA pentru accelerarea adoptării noii legi prin care vor fi modificate condiţiile pentru obţinerea vizelor turistice, ”JOLT Act”.
Noua propunere legislativă reprezintă ”o versiune integrată şi consolidată a mai multor proiecte legislative anterioare, diferenţele notabile faţă de legislaţia care se află în acest moment în vigoare fiind evalurea ţărilor candidate în funcţie de rata de refuz, care este însă mărită de la 3% - aşa cum este în prezent - la 10%, împreună cu rata overstay de 3% şi pot să vă spun că în conformitate cu evaluările din acest moment România se încadrează sub această rată de 3% pentru overstay, precum şi o nouă modalitate de calcul al ratei de refuz prin raportare la numărul de solicitanţi şi nu la numărul de cereri înregistrate ca şi până în prezent, aceasta fiind o solicitare pe care partea română a adresat-o părţii americane încă din 2009”, a subliniat Aurescu.
Secretarul de stat a precizat că România este ”încurajată” de susţinerea exprimată de către Administraţia Obama, ”de către preşedintele Obama personal”, şi care este reflectată explicit în textul Declaraţiei comune privind Parteneriatul Strategic pentru secolul XXI între România şi Statele Unite, încheiat la 13 septembrie 2011.
”Vom face în continuare demersuri pe lângă membrii Congresului SUA pentru accelerarea şi finalizarea în cel mai scurt timp posibil a procesului legislativ aflat în curs, în condiţiile în care este evident că pragul actual de 3% al ratei de refuz este extrem de dificil de atins în viitorul apropiat. Pe lângă demersurile la nivel oficial un rol foarte important în susţinerea acestui obiectiv este deţinut şi de comunitatea de români din SUA, care prin activităţile şi acţiunile sale contribuie semnificativ la promovarea României şi a valorilor noastre naţionale”, a mai spus Aurescu.
România, Bulgaria, Polonia şi Cipru sunt singurele ţări din UE care nu sunt incluse în programul Visa Waiver.
În cadrul discuţiilor din Titus Corlăţean şi delegaţia Congresului SUA, a fost evocată relaţia politică strânsă de cooperare între România şi Statele Unite, fundamentată în prezent pe noul Parteneriat Strategic pentru Secolul XXI încheiat la 13 septembrie 2011, la Washington.
Au fost evocate aspecte de ordin strategic ale relaţiilor bilaterale, inclusiv demersul pentru implementarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al Statelor Unite, precum şi cooperarea bilaterală deosebită între cele două ţări, aşa cum este şi cea din domeniul justiţiei.
În cursul discuţiilor a fost subliniat interesul companiilor americane de a fi prezente într-o formă tot mai consistentă pe piaţa românească.
Totodată, ministrul justiţiei a făcut o prezentare a măsurilor întreprinse de noul Guvern de la Bucureşti pentru consolidarea climatului favorabil mediului de afaceri, a măsurilor promovate pentru implementarea Strategiei Naţionale Anticorupţie şi a celor din domeniul politicilor de integritate.