"The Diplomat": 25 de ani de persecuţie neîncetată - Regimul comunist de la Beijing îşi continuă campania de eradicare a Falun Gong
În iulie 1999, Partidul Comunist Chinez a lansat una dintre cele mai ample campanii politice de la sfârşitul Revoluţiei Culturale - un efort cuprinzător de a elimina Falun Gong, o disciplină spirituală şi de meditaţie practicată de zeci de milioane de cetăţeni chinezi. Cruciada a avut toate caracteristicile obişnuite: arderea de cărţi în public, propagandă de demonizare 24/7, arestări în masă şi, în curând, o obsesie insidioasă de a forţa practicanţii să renunţe la credinţa lor, inclusiv prin tortură, relatează The Diplomat.
La acea vreme, puţini şi-ar fi imaginat că Falun Gong va supravieţui şi că această persecuţie violentă va continua şi după 25 de ani.
În plus, în ultimii ani, regimul şi-a dublat eforturile de monitorizare, detenţie şi „transformare” a practicanţilor Falun Gong din China şi de supraveghere, hărţuire, reducere la tăcere şi denigrare a credincioşilor din întreaga lume. Acest lucru a continuat chiar şi după moartea, în noiembrie 2022, a lui Jiang Zemin, fostul şef al Partidului Comunist Chinez care a lansat campania iniţială nemiloasă.
Propaganda regimului comunist chinez împotriva Falun Gong încearcă de obicei să minimalizeze importanţa acesteia, prezentând-o ca pe o secţiune marginală a societăţii, mai degrabă decât ca pe un punct central al activităţii aparatului de securitate. Acest punct de vedere este adesea preluat de cercetători sau jurnalişti, care susţin că Falun Gong a fost „zdrobit” cu ani în urmă, că este o poveste veche care nu mai merită atenţia lumii, irelevantă pentru înţelegerea Chinei de astăzi.
Sursele guvernamentale şi de partid chineze spun o poveste foarte diferită. Acestea indică faptul că, pe plan intern, campania de eradicare a Falun Gong este privită ca fiind o componentă centrală a eforturilor Partidului Comunist Chinez de a controla populaţia, de a menţine puterea politică şi de a păstra supremaţia ideologică, atât în China, cât şi în diaspora chineză.
Zeci de discursuri interne divulgate, site-uri web publice ale autorităţilor locale şi alte surse în limba chineză identificate de Centrul de Informare Falun Dafa indică faptul că Falun Gong rămâne o prioritate absolută pentru aparatul de securitate, care pune în aplicare viziunea regimului pentru menţinerea „securităţii politice naţionale”, un eufemism pentru menţinerea Partidului Comunist Chinez la putere. Între 2019 şi 2023, directivele, rapoartele de lucru şi planurile de dezvoltare emise de guvernele locale din cel puţin 12 provincii şi oraşe din China au asociat represiunile împotriva rezidenţilor care practică Falun Gong cu protejarea „securităţii naţionale”, „securităţii politice”, „securităţii politice naţionale” şi/sau „securităţii statului”.
De exemplu, în august 2020, ministrul de atunci al securităţii publice, Zhao Kezhi, a ţinut un discurs în faţa liderilor parlamentului chinez, subliniind activitatea desfăşurată între 2016 şi 2019. Zhao a menţionat că, în acea perioadă, aparatul de securitate publică s-a străduit să:... să utilizeze pe deplin armele şi metodele legale pentru a [...] reprima sever activităţile „Falun Gong” [...] şi să apere cu hotărâre securitatea politică a ţării.
În special, Zhao a evidenţiat măsurile de suprimare a grupurilor religioase interzise, precum Falun Gong, înainte de a menţiona alte preocupări reale privind securitatea, precum combaterea corupţiei şi a terorismului. Această menţiune explicită a Falun Gong şi prioritizarea acesteia printre ameninţările percepute la adresa regimului - inclusiv vizarea altor comunităţi etnice sau religioase - a apărut în alte locuri, inclusiv în trei conferinţe de presă susţinute de Ministerul Securităţii Publice începând cu 2021.
Campanie naţională de semnături anti-Falun Gong, oferte de recompense monetare
Într-un alt semn revelator al importanţei pe care Partidul Comunist Chinez o acordă persecutării Falun Gong, regimul lansează periodic noi iniţiative pentru a consolida cruciada de lungă durată.
Citiți și China comunistă încearcă să influenţeze alegerile europene pe fondul tensiunilor cu SUA [Raport]
Astfel, la începutul anului 2023, regimul a început o nouă campanie naţională de răspândire a dezinformării care demonizează practica şi încurajează - chiar forţează - cetăţenii chinezi să se alăture denunţării celor care practică Falun Gong. În centrul efortului se află o petiţie interactivă cu personaje animate găzduită de aplicaţia WeChat, deţinută de gigantul tehnologic chinez Tencent. Petiţia anti-Falun Gong prezintă personaje de desene animate şi insigne WeChat menite să atragă utilizatorii de toate vârstele. Aceasta este activată prin intermediul unui cod QR, care direcţionează utilizatorii către pagina de profil a Asociaţiei Anti-Cult din China, o organizaţie a Partidului Comunist Chinez care a fost mult timp în fruntea eforturilor regimului de a demoniza şi persecuta Falun Gong.
Instituţiile din întreaga societate chineză - inclusiv comitetele de cartier ale Partidului Comunist Chinez, poliţia locală şi instituţiile de învăţământ - au fost mobilizate pentru a răspândi petiţia. Cercetările au identificat referiri la campanie pe site-urile guvernamentale chineze sau pe alte site-uri oficiale din 30 de provincii, municipalităţi şi regiuni autonome, inclusiv afirmaţii potrivit cărora au fost colectate zeci de milioane de semnături.
Campania de strângere de semnături este doar un exemplu al faptului că regimul investeşte resurse masive pentru persecutarea practicanţilor Falun Gong. O altă iniţiativă evidentă pe site-urile oficiale este oferirea de recompense băneşti cetăţenilor care raportează agenţilor de securitate despre practicanţii Falun Gong sau despre răspândirea de către aceştia a informaţiilor privind încălcarea drepturilor lor. Un set de reglementări 2022 din regiunea autonomă Ningxia oferă stimulente de la 200 yuani (27 USD) până la 50.000 yuani (6.900 USD). Referinţe la programe de recompensare similare au apărut şi în alte părţi ale Chinei, unul dintre acestea fiind din provincia Jilin, datat încă din 25 aprilie anul curent.
Prin aceste noi iniţiative, Partidul Comunist Chinez recunoaşte implicit o realitate stânjenitoare, şi anume că efortul său de a elimina Falun Gong a eşuat categoric. Dimpotrivă, campania represivă a determinat zeci de milioane de chinezi obişnuiţi să devină activişti de bază pentru drepturile omului şi libertatea de informare.
Concentrarea asupra „luptei de peste mări”
Persecutarea intensă a Falun Gong de către Partidul Comunist Chinez nu se limitează la graniţele Republicii Populare Chineze. Încă din primele zile ale persecuţiei, aceasta s-a extins la ţări din întreaga lume. Cu toate acestea, discursuri divulgate ale unor oficiali de rang înalt indică o nemulţumire faţă de capacitatea limitată a regimului de a reduce la tăcere Falun Gong la nivel global.
În decembrie 2015, Meng Jianzhu, pe atunci şeful securităţii publice, a menţionat necesitatea urgentă de „a trata ţările şi regiunile cu activităţi Falun Gong grave, cum ar fi Statele Unite, drept principalul câmp de luptă”. El a citat în mod specific „lupta din străinătate” şi „lupta online” ca fiind „părţile slabe” ale campaniei regimului împotriva Falun Gong, solicitând oficialilor să „abordeze problemele-cheie” din aceste domenii.
De atunci, mai multe discursuri şi documente la nivel local sau provincial au reluat aceste sentimente, articulând în acelaşi timp strategii pentru punerea în aplicare a directivelor de la Beijing. Din acestea reies două domenii-cheie de activitate.
În primul rând, agenţiile de securitate chineze vizează practicanţii Falun Gong care trăiesc în străinătate, în special pe cei care sunt activi în demascarea persecuţiei sau în contracararea propagandei Partidului Comunist Chinez. Documentele divulgate din provinciile Henan, Shaanxi, Hubei, Jiangxi şi Hunan, datate între 2015 şi 2018, menţionează eforturile de a efectua „investigaţii aprofundate” asupra practicanţilor din străinătate din aceste provincii şi de a colecta „informaţii” despre aceştia. Acest lucru include colectarea de detalii personale şi biografice extinse, precum şi informaţii despre rudele rămase în China, şi ordinele de a crea baze de date cu aceste detalii. Aceste informaţii pot fi apoi folosite pentru atacuri fizice sau presiuni psihologice, exact tipurile de hărţuire care au fost evidenţiate în ultimii ani în volumul tot mai mare de lucrări al grupurilor pentru drepturile omului privind „represiunea transnaţională”.
În al doilea rând, multe documente fac referire la faptul că Beijingul încearcă să valorifice legăturile politice în creştere şi influenţa economică în raport cu instituţiile puternice din Occident, pentru a restricţiona activităţile Falun Gong şi a răspândi propaganda Partidului Comunist Chinez.
În discursul său din 2015, Meng afirma că: "Trebuie să profităm de oportunitatea pe care ne-o oferă cererea în creştere a ţărilor occidentale [şi anume, legături economice şi politice mai strânse cu China] şi să determinăm ţările respective să interzică sau să restricţioneze activităţile 'Falun Gong'".
Citiți și "Era în viaţă": Un chirurg chinez povesteşte cum au fost extrase organe într-o dubă
Site-urile provinciale şi locale ale partidului-stat se bazează pe această idee. Un set de directive din 2017 din provincia Henan îndeamnă la utilizarea relaţiilor dintre oraşele înfrăţite pentru a „reduce în mod eficient activităţile Falun Gong în afara Chinei”. De asemenea, se face apel la „cultivarea forţelor neguvernamentale”, cum ar fi cercetători, jurnalişti şi lideri ai comunităţii chineze din străinătate, pentru a „vorbi în numele nostru [adică al Partidului Comunist Chinez]” şi pentru a „face ca mai multe publicaţii din străinătate să prezinte mai multe rapoarte favorabile nouă”. Într-adevăr, începând din 2015, dezinformările şi falsurile care descriu Falun Gong în mod negativ au apărut cu o frecvenţă mai mare decât înainte în mass-media occidentală şi pe platformele populare de socializare.
Punerea în aplicare de către Partidului Comunist Chinez a campaniei anti-Falun Gong în străinătate a fost evidentă şi din arestările efectuate în Statele Unite în ultimii doi ani: mai mulţi agenţi ai regimului chinez sunt acuzaţi de organizarea de contramanifestaţii la apelurile paşnice ale Falun Gong, de monitorizarea practicanţilor americani sau chiar de încercarea de a mitui o persoană despre care credeau că este ofiţer al Internal Revenue Service pentru a retrage unei „organizaţii Falun Gong” statutul său non-profit.
Adaptarea regimului şi impactul în lumea reală
Comentariile interne ale regimului cu privire la Falun Gong demonstrează un grad ridicat de elaborare de strategii de către oficialii de la Beijing şi de la nivel provincial şi local. Ei evidenţiază fisurile percepute în ceea ce priveşte eficacitatea şi propun domenii în care să se pună din nou accentul. Un astfel de limbaj implică o campanie de suprimare de prioritate ridicată şi în continuă evoluţie, consolidând faptul că tocmai aceasta rămâne cruciada anti-Falun Gong a Partidului Comunist Chinez.
Mai mult, efectele acestor directive se reflectă zilnic în activitatea din lumea reală şi în acţiunile represive ale Partidului Comunist Chinez împotriva chinezilor care continuă să practice Falun Gong sau să vorbească împotriva abuzurilor cu care se confruntă credincioşii. Zilnic apar noi rapoarte despre pensionari luaţi de poliţie, tineri care suferă de afecţiuni debilitante în urma torturii şi familii separate de ani de zile, toate din cauza campaniei nesfârşite a Partidului Comunist Chinez de a-i împiedica pe chinezi să practice Falun Gong - sau chiar să vorbească despre aceasta.
La fel ca în urmă cu 25 de ani, cei care doresc să înţeleagă cu adevărat China de astăzi trebuie să înţeleagă şi realitatea trăită de Falun Gong şi milioanele sale de credincioşi din China şi din întreaga lume.
Nu trebuie să ne credeţi pe cuvânt. Uitaţi-vă doar la ceea ce vorbesc între ei oficialii Partidului Comunist Chinez departe de lumina reflectoarelor internaţionale.
