Europa îşi construieşte propriul „serviciu secret”, pe fondul tensiunilor cu Rusia şi al neîncrederii în Trump
Agenţiile de informaţii din Europa fac paşi către construirea unei operaţiuni comune de informaţii, pe fondul creşterii agresiunii Rusiei şi al neîncrederii în actuala administraţie a Statelor Unite, potrivit TVP World
Sauli Niinisto, fost preşedinte al Finlandei, a cerut anul trecut Uniunii Europene să creeze „un serviciu de cooperare în domeniul informaţiilor complet dezvoltat la nivelul UE”, într-un raport important privind pregătirea, elaborat la cererea preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Politico relatează că, încet dar sigur, Bruxellesul îşi consolidează propria comunitate de informaţii, în timp ce statele membre lucrează pentru a îmbunătăţi cooperarea.
În ultimul an, multe capitale naţionale au detaşat oficiali din serviciile de informaţii în birourile lor de reprezentare de la Bruxelles, în timp ce unitatea internă de informaţii a Uniunii Europene a început să ofere informări oficialilor de rang înalt.
Efortul pentru o cooperare mai profundă este, de asemenea, motivat de lipsa de încredere în administraţia Donald Trump, potrivit mai multor oficiali din domeniul informaţiilor şi al securităţii care au vorbit pentru publicaţia americană.
Colaborarea dintre agenţiile de spionaj europene s-ar fi accelerat puternic după ce administraţia SUA a întrerupt, în martie trecut, partajarea informaţiilor de pe câmpul de luptă cu Kievul.
La rândul lor, serviciile de informaţii europene au început să revizuiască mai atent modul în care împărtăşesc informaţii cu omologii americani.
Unii oficiali se tem că forumuri transatlantice precum NATO ar putea deveni mai puţin de încredere pentru schimbul de informaţii. Alţii sunt îngrijoraţi că accentuarea prea puternică a nevoii de autonomie europeană ar putea slăbi şi mai mult legăturile cu SUA.
Probleme de încredere
Ţările membre ale Uniunii Europene s-au confruntat de mult timp cu dificultăţi în a construi parteneriate solide pentru schimbul de informaţii, din mai multe motive.
O sursă europeană din domeniul informaţiilor a declarat că, deşi cooperarea între statele UE este acum „la cel mai bun nivel din istoria modernă”, agenţiile lucrează în primul rând pentru propriile guverne naţionale.
Principalii jucători în domeniul informaţiilor din Europa Occidentală au considerat, de asemenea, că există puţine beneficii în a împărtăşi informaţii sensibile cu toate ţările UE, de teama ca acestea să nu ajungă pe mâini greşite.
La începutul acestei luni, s-a aflat că oficiali ai serviciilor secrete maghiare, deghizaţi în diplomaţi, au încercat să se infiltreze în instituţiile UE pe vremea când Oliver Varhelyi, actual comisar european, era ambasadorul Ungariei pe lângă blocul comunitar, încercând să plaseze aliaţi ai premierului Viktor Orban în poziţii-cheie.
Aceasta i-a determinat pe principalii actori din domeniul informaţiilor să se concentreze pe colaborarea cu grupuri mai mici de ţări considerate de încredere.
De exemplu, Ţările de Jos caută să întărească cooperarea cu alte servicii de informaţii europene, inclusiv din Polonia, statele nordice, Regatul Unit, Franţa şi Germania.
După ce SUA au suspendat în martie schimbul de informaţii cu Ucraina, Coaliţia celor dispuşi, condusă de Franţa şi Regatul Unit, a convenit să extindă accesul Kievului la informaţiile operate de Europa.
Cu toate acestea, Niinisto a declarat luna aceasta că o agenţie de informaţii a UE complet operaţională este încă „o chestiune de viitor”.
„Totul se reduce la cuvântul încredere atunci când vorbim despre pregătire, pentru că, fără încredere, nu putem coopera prea mult”, a adăugat el.
