Textul declaraţiei Summitului NATO din Ţara Galilor publicat pe site-ul preşedinţiei

Preşedinţia a publicat sâmbătă textul declaraţiei adoptată la Summitul NATO din Ţara Galilor, eveniment ce a avut loc "într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică", pe fundalul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi a creşterii instabilităţii din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii.
Loredana Diacu
07.09.2014

alte articole

Summitul NATO din Ţara Galilor, sub semnul retragerii din Afganistan şi al crizei din Ucraina. (youtube.com)
Loredana Diacu
07.09.2014

Preşedinţia a publicat sâmbătă textul declaraţiei adoptată la Summitul NATO din Ţara Galilor, eveniment ce a avut loc "într-un moment crucial pentru securitatea euro-atlantică", pe fundalul agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei şi a creşterii instabilităţii din Orientul Mijlociu până în Nordul Africii.

Din declaraţia publicată de preşedinţie reiese importanţă rolului NATO pentru o apărare colectivă puternică, cea mai mare responsabilitate a Alianţei fiind să protejeze şi să apere teritoriile şi populaţiile noastre împotriva unui atac, aşa cum prevede Art. 5 al Tratatului de la Washington.

Declaraţia conţine 113 puncte şi, în cadrul acesteia, aliaţii îşi reafirmă angajamentul de a îndeplini toate cele trei sarcini de bază definite în Conceptul Strategic: apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare.

"Aici, în Ţara Galilor, am adoptat decizii pentru a face faţă provocărilor de azi şi de mâine. Reafirmăm angajamentul nostru ferm pentru apărarea colectivă şi pentru garantarea securităţii şi asigurării pentru toţi Aliaţii; ne adaptăm operaţiile, inclusiv în Afganistan, luând în considerare progresele obţinute şi provocările rămase; şi ne întărim parteneriatele cu statele şi organizaţiile din întreaga lume, pentru a construi mai bine securitatea împreună", se stipulează în document.

Printre deciziile cheie adoptate în Ţara Galilor şi menţionate în document se numără adoptarea Planului de acţiune al NATO pentru creşterea nivelului de reacţie. Acesta prevede măsuri de asigurare pentru statele membre, ce includ prezenţă şi activitate militară semnificativă continue, aeriene, terestre şi maritime în partea estică a Alianţei, ambele pe baza rotaţională.

"Acesta furnizează un pachet coerent şi cuprinzător de măsuri necesare pentru a răspunde schimbărilor mediului de securitate atât de la graniţele NATO, cât şi mai îndepărtate, care reprezintă o preocupare pentru Aliaţi. El răspunde provocărilor Rusiei şi implicaţiilor strategice ale acestora. Totodată, răspunde riscurilor şi ameninţărilor originare din vecinătatea noastră sudică, din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii. Planul întăreşte apărarea colectivă a NATO. Întăreşte, de asemenea, capacitatea noastră de management al crizelor. Planul va contribui la menţinerea NATO că Alianţă puternică, pregătită, robustă şi reactivă, capabilă să răspundă provocărilor curente şi viitoare, de oriunde vor apărea", se afirmă în declaraţie.

Totodată planul de acţiune include, de asemenea, dezvoltarea comunicărilor strategice, dezvoltarea scenariilor de exerciţii pentru războiul hibrid şi întărirea coordonării între NATO şi alte organizaţii.

"Considerăm binevenită înfiinţarea unui Centru de Excelenţă pentru Comunicarea Strategică, acreditat NATO, în Letonia, aceasta fiind o contribuţie utilă la eforturile NATO în acest domeniu. Am dispus ca activitatea relativă la războiul hibrid să fie reanalizată pe măsură ce Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea nivelului de reacţie este implementat", se mai afirmă în document.

De asemenea, declaraţia se referă şi la obligaţiile financiare ale ţărilor membre NATO

"Aliaţii care respectă în prezent valoarea de referinţă a NATO de minimum 2% din Produsul Intern Brut (PIB) pentru cheltuielile pentru apărare îşi vor fixa ca obiectiv să continue să respecte această valoare. De asemenea, Aliaţii care cheltuiesc peste 20% din bugetele lor pentru apărare pentru echipamente de importanţă majoră, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare aferentă, vor continua să facă acest lucru.

Aliaţii a căror cotă actuală din PIB destinată cheltuielilor de apărare este sub acest nivel vor stopa orice declin din sfera cheltuielilor pentru apărare. Aceştia îşi vor fixa ca obiectiv sporirea cheltuielilor pentru apărare în termeni reali pe măsură ce PIB-ul creşte şi îşi vor fixa ca obiectiv să avanseze spre asigurarea valorii de referinţă de 2% într-un interval de un deceniu pentru a-şi realiza Capabilităţile Ţintă NATO şi pentru a elimina neajunsurile NATO în domeniul capabilităţilor.

Aliaţii care cheltuiesc în prezent mai puţin de 20% din bugetele lor anuale destinate apărării pentru echipamente de importanţă majoră noi, inclusiv pentru activitatea de cercetare şi dezvoltare asociată acestora, îşi vor fixa drept obiectiv ca, într-un deceniu, să-şi sporească investiţiile anuale la 20% sau mai mult din totalul cheltuielilor pentru apărare", stipulează declaraţia.

Potrivit declaraţiei, ţările membre NATO condamnă în termenii cei mai fermi intervenţia militară ilegală şi în creştere a Rusiei în Ucraina şi cere Rusiei să oprească şi să retragă forţele din interiorul şi de-a lungul graniţelor Ucrainei.

"Nu recunoaştem şi nu vom recunoaşte "anexarea" ilegală şi ilegitimă a Crimeei de către Rusia. Cerem ca Rusia să se conformeze dreptului internaţional, obligaţiilor şi responsabilităţilor sale internaţionale; să pună capăt ocupării ilegitime a Crimeei; să se abţină de la acţiuni agresive împotriva Ucrainei; să îşi retragă trupele; să oprească fluxul de armament, echipament, oameni şi bani peste graniţă către separatişti şi să oprească alimentarea tensiunilor de-a lungul şi peste graniţa ucraineană. Rusia trebuie să îşi utilizeze influenţa asupra separatiştilor pentru a de-escalada situaţia şi să întreprindă paşi concreţi pentru a permite o soluţie politică şi diplomatică, care să respecte suveranitatea, integritatea teritorială şi graniţele recunoscute internaţional ale Ucrainei", au convenit şefii statelor membre NATO.

În cadrul aceluiaşi document, aliaţii îşi exprimă preocuparea faţă de instabilitatea în creştere şi multiplicarea ameninţărilor transnaţionale şi multi-dimensionale în regiunea Orientului Mijlociu şi a Nordului Africii. "Vom continua să monitorizăm cu atenţie situaţia şi să explorăm opţiunile pentru o posibilă asistenţă pe care NATO o poate furniza în sprijinul eforturilor bilaterale şi internaţionale de promovare a stabilităţii şi să contribuim la oferirea unui răspuns la intensificarea crizelor în zonă şi la ameninţările din regiunea Orientului Mijlociu", scriu aliaţii.

Totodată, NATO condamnă acţiunile grupării extremiste a aşa-numitului "Stat Islamic în Irak şi Levant" (ISIL), afirmând că acesta reprezintă o ameninţare gravă pentru popoarele irakian şi sirian, pentru întreaga regiune extinsă şi pentru naţiunile noastre.

"Reafirmăm angajamentul continuu al NATO pentru parteneriatul NATO - Irak, prin care vom revitaliza efortul nostru de a ajuta Irakul în crearea unor forţe de securitate mai eficiente", au convenit aliaţii

Textul integral al declaraţiei poate fi accesat pe site-ul preşedinţiei, la http://www.presidency.ro/

România are nevoie de o presă neaservită politic şi integră, care să-i asigure viitorul. Vă invităm să ne sprijiniţi prin donaţii: folosind PayPal
sau prin transfer bancar direct în contul (lei) RO56 BTRL RONC RT03 0493 9101 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
sau prin transfer bancar direct în contul (euro) RO06 BTRL EURC RT03 0493 9101, SWIFT CODE BTRLRO22 deschis la Banca Transilvania pe numele Asociația Timpuri Epocale
O presă independentă nu poate exista fără sprijinul cititorilor