Oana Ţoiu, la Consiliul de Securitate al ONU: "O mamă şi copilul ei au fost răniţi. Violările iresponsabile ale spaţiului aerian al României s-au produs în mod repetat"
Ministra de Externe, Oana Ţoiu, a declarat luni, la şedinţa Consiliului de Securitate al ONU întrunit la solicitarea ţării noastre după incidentul cu drona rusă explodată la Galaţi, că încălcările repetate ale spaţiului aerian al României de către drone ruseşti sunt o consecinţă a tacticilor de escaladare folosite de Rusia în războiul din Ucraina.
"Este imperativ ca acest Consiliu să abordeze o asemenea escaladare inutilă din partea Federaţiei Ruse în cadrul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei. Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunităţii internaţionale, un instrument comun pe care îl avem pentru a împiedica perceperea unei normalizări a abuzului. Putem şi trebuie să nu mutăm limita pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări actuale drept noua normalitate", a transmis ea.
La întrunire, 56 de ţări au denunţat comportamentul „inacceptabil” al Rusiei. Reprezentantul SUA a condamnat acţiunile Federaţiei Ruse şi a reiterat faptul că americanii vor apăra „fiecare centimetru din teritoriul NATO”, scrie Digi24.ro.
Ucraina a cerut aliaţilor să intervină şi să doboară dronele ruseşti care intră în spaţiul aerian al ţărilor lor.
De parte sa, reprezentantul Federaţiei Ruse a susţinut că acuzaţiile ţării noastre sunt nefondate, a reproşat faptul că Federaţia Rusă nu a fost implicată în anchetarea obiectivă a incidentului din Galaţi, deşi a exprimat disponibilitatea de a coopera.
Redăm discursul Oanei Ţoiu:
"Este pentru prima dată în cei 70 de ani de istorie a apartenenţei noastre la ONU când România solicită o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate cu privire la o chestiune care ne priveşte în mod direct.
Istoria noastră nu a fost lipsită de încercări, mai ales având în vedere că am auzit aici, în sală, referiri la cine anume înţelege Federaţia Rusă. Aş spune că noi, partea de est a Europei, avem partea noastră de înţelegere a acesteia. Şi, deşi istoria noastră nu a fost lipsită de încercări, nu am apelat la Consiliul de Securitate al ONU până astăzi.
Dar o facem astăzi pentru că ceea ce am reuşit în mulţii ani care au trecut este să construim o ţară sigură, să construim o economie în creştere. Ne-am mărit, în cele trei decenii care au trecut, de zece ori economia. Am reuşit, de asemenea, să fim un partener de securitate pentru regiune. Şi ne dorim ca acest lucru să continue şi în viitor.
Însă înţelegem acum, mai mult decât oricând, că, pentru ca acest lucru să se întâmple, pentru ca toate acestea să fie lipsite de risc, trebuie să facem tot ce ţine de responsabilitatea noastră, individual şi colectiv, pentru a contribui la oprirea războiului de la graniţa noastră şi pentru a găsi calea diplomatică în această direcţie. Avem responsabilitatea comună nu doar de a trasa o limită, ci de a ne asigura că nu mutăm acea limită, aşa cum unii ar dori uneori.
Este imperativ ca acest Consiliu să abordeze o asemenea escaladare inutilă din partea Federaţiei Ruse în cadrul războiului său de agresiune împotriva Ucrainei. Consiliul de Securitate este cel mai puternic instrument al comunităţii internaţionale, un instrument comun pe care îl avem pentru a împiedica perceperea unei normalizări a abuzului. Putem şi trebuie să nu mutăm limita pe care am trasat-o. Nu trebuie să considerăm aceste escaladări actuale drept noua normalitate.
În noaptea de 28 spre 29 mai, o dronă rusească purtând încărcătură explozivă a violat spaţiul aerian al României la ora 2.00. Analizele noastre militare arată că această dronă a făcut parte iniţial dintr-un roi de drone utilizate într-un atac nocturn împotriva infrastructurii civile ucrainene de pe Dunăre şi a parcurs patru minute pe teritoriul nostru, prăbuşindu-se în cele din urmă la etajul 10 al unui bloc de locuinţe din oraşul Galaţi, România.
Zona în care s-a prăbuşit este apropiată de zona de graniţă dintre România, Republica Moldova şi Ucraina. De la începutul războiului de agresiune împotriva Ucrainei, drone ruseşti au pătruns de numeroase ori în spaţiul aerian al României, precum şi în cel al altor parteneri din Europa Centrală şi de Est, cu încălcarea dreptului internaţional şi a Cartei ONU. Iar în acest Consiliu au fost abordate astfel de exemple — din Polonia, Estonia, Lituania, Letonia.
De la începutul invaziei, ele au fost aduse în atenţia acestui Consiliu, am vorbit pe larg despre ele şi ne-am exprimat solidaritatea unii faţă de alţii. În cazul României, doar în acest an am asistat la peste 30 de astfel de incursiuni şi am constatat o frecvenţă în creştere. Ceea ce face însă ca acest incident să fie diferit de această dată este faptul că este pentru prima dată de la declanşarea războiului de agresiune împotriva Ucrainei când cetăţeni români au avut nevoie de îngrijiri medicale şi când bunuri aparţinând unor cetăţeni români au fost avariate în mod semnificativ.
O mamă şi copilul ei au fost răniţi şi au avut nevoie de îngrijiri medicale, dar sunt acum în afara oricărui pericol. Impactul a provocat un incendiu şi pagube extinse clădirii. Clădirea însăşi a fost evacuată temporar.
Ţin să ofer contextul. Drona s-a prăbuşit într-o zonă rezidenţială cu o densitate ridicată a populaţiei, unde copii, femei şi bărbaţi locuiesc în siguranţă, alături de familiile lor. Efectele ar fi putut fi mult mai grave. România condamnă ferm acest comportament iresponsabil şi intruziunea aeriană repetată a vehiculelor ruseşti în teritoriul nostru suveran.
Indiferent care a fost destinaţia lor iniţială, gravitatea faptei şi responsabilitatea autorului sunt clare. Riscul subminează şi mai mult pacea şi securitatea în Europa şi, prin implicaţiile sale mai ample, reprezintă o preocupare pentru întreaga comunitate a membrilor ONU.
Doamnă Preşedintă, analizele noastre militare arată fără niciun dubiu că drona prăbuşită joi noaptea la Galaţi este de tip Geran-2, de origine rusă.
Această concluzie incontestabilă este susţinută de constatările clare ale unui raport tehnic emis de investigatorii noştri de specialitate şi prezentat publicului de către Preşedintele nostru, pe baza unui ansamblu coerent de probe tehnice.
Pe lângă o inscripţie în caractere chirilice a denumirii Geran-2, identificată pe fragmentele recuperate, raportul a stabilit în mod concludent că, componentele electronice, sistemele de navigaţie, modulele de control şi elementele de construcţie a motorului prezintă similitudini cu cele ale altor drone Geran-2 recuperate anterior în România şi identificate ca fiind fabricate în Federaţia Rusă. Raportul arată, de asemenea, că marcajele de fabricaţie, descrierile tehnice, caracteristicile constructive şi materialele folosite urmează acelaşi proces tehnologic.
Doamnă Preşedintă, violările iresponsabile de către drone ruseşti ale spaţiului aerian al României şi al altor parteneri din Europa Centrală şi de Est s-au produs în mod repetat de la izbucnirea războiului împotriva Ucrainei. Acest Consiliu s-a reunit şi după astfel de incidente.
Acest cel mai recent incident reprezintă o realitate extrem de tulburătoare, întrucât scoate în evidenţă un tipar în creştere al loviturilor cu drone fără discernământ, care rănesc civili dincolo de graniţă, iar un asemenea comportament este inacceptabil în temeiul Cartei ONU şi al dreptului internaţional.
Acest tip de război modern, cu vehicule autonome, nu creează o distanţă faţă de responsabilitate. Reamintim avertismentele recente ale Secretarului General în cadrul acestui Consiliu, exprimate cu o zi înainte de incident, potrivit cărora ritmul de escaladare la care asistăm în atacurile împotriva Ucrainei generează consecinţe grave şi de mare anvergură.
Acestea trebuie abordate şi limitate, nu doar din cauza efectelor lor extrem de grave pe teren — care, în sine, constituie un grav motiv de îngrijorare şi de condamnare — ci şi pentru că erodează premisele fundamentale ale diplomaţiei, păcii şi securităţii. Oricând, oriunde şi în orice situaţie, atacurile împotriva civililor şi a infrastructurii civile impun condamnarea în termenii cei mai fermi. România îşi reafirmă solidaritatea cu vecina noastră Ucraina şi cu poporul său în legitima sa apărare împotriva agresorului şi în exercitarea dreptului său suveran de a-şi alege liber viitorul.
De la începutul agresiunii, asistăm la mărturii cutremurătoare privind costul imens al războiului asupra civililor din Ucraina. Curajul ucrainenilor, sacrificiul lor, capacitatea lor de inovare şi rezilienţa lor merită respectate şi sprijinite. Dar tocmai pentru că au o capacitate sporită de a se apăra, nu trebuie să considerăm acest lucru drept noua normalitate. Trebuie să continuăm să creştem presiunea diplomatică asupra agresorului, pentru ca acesta să se oprească.
De multă vreme, România este o ţară de încredere şi un furnizor de securitate în regiunea sa şi dincolo de aceasta. Eforturile noastre au adus beneficii partenerilor noştri din întreaga lume — fie că vorbim despre Iniţiativa cerealelor de la Marea Neagră, care a facilitat accesul cerealelor ucrainene la consumatori din întreaga lume, despre Culoarele de Solidaritate ale UE sau despre contribuţia noastră la deminarea Mării Negre alături de partenerii noştri — toate acestea fiind doar câteva domenii în care sperăm că am contribuit în mod semnificativ şi în care vom continua să o facem.
Avem cea mai lungă frontieră cu războiul şi avem responsabilitatea de a o proteja — desigur, pentru cetăţenii noştri, dar şi pentru că este frontiera Uniunii Europene cu războiul. Este frontiera dintre membrii aliaţi şi NATO. Şi, totodată, nu este doar o responsabilitate împărtăşită, ci şi ceva care expune România consecinţelor războiului, ceea ce ne face şi mai rezilienţi în continuarea efortului pe calea spre pace.
De la izbucnirea războiului în 2022, aceste consecinţe s-au resimţit în regiunea mai largă a Mării Negre, inclusiv în vecina Republică Moldova.
Desigur, nu suntem parte la război şi am fost clari în privinţa aceasta încă din prima zi. Dar vrem să fim parte a efortului de a opri războiul şi de a ajunge la o pace consolidată. Trebuie să căutăm împreună acea cale. Ne reafirmăm sprijinul pentru o încetare a focului deplină, imediată şi necondiţionată, în vederea realizării unei păci cuprinzătoare, juste şi durabile în Ucraina, în conformitate cu Carta ONU şi cu dreptul internaţional şi cu respectarea deplină a principiilor suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale, în cadrul frontierelor recunoscute internaţional.
Am spus-o şi înainte în acest Consiliu şi o vom repeta încă o dată astăzi. Garanţii de securitate solide şi funcţionale pentru Ucraina sunt esenţiale pentru o pace credibilă în faţa unui agresor cu un istoric de recidivă în încălcarea dreptului internaţional.
Acest comportament iresponsabil şi dispreţul flagrant faţă de suferinţa umană nu doar că încalcă Carta ONU şi dreptul internaţional, inclusiv dreptul internaţional umanitar, ci ignoră în mod intenţionat şi efortul diplomatic condus de cei care au dorit să ne apropie de pace.
Ne confruntăm iar şi iar cu un paradox copleşitor. Căutăm asumarea răspunderii în cadrul acestui Consiliu, în care Federaţia Rusă, un membru permanent care ar trebui să asigure respectarea deplină a Cartei ONU şi a dreptului internaţional, este totodată agresorul. O asemenea impunitate şi o abatere flagrantă de la principiile şi scopurile fundamentale ale Cartei ONU contravin misiunii esenţiale a acestei organizaţii: menţinerea păcii şi securităţii internaţionale prin cooperarea de bună-credinţă între statele membre.
Mai mulţi membri ai acestui Consiliu au subliniat înaintea noastră că acest tip de comportament escaladant reprezintă o provocare concretă la adresa păcii şi securităţii internaţionale şi ar trebui condamnat ca atare.Solicitarea României de a convoca această reuniune şi prezenţa mea aici, în această sală, reprezintă un act de responsabilitate din partea noastră şi expresia unui angajament autentic faţă de principiile care stau la baza multilateralismului şi a autorităţii Consiliului.
Permiteţi-mi să apreciez exprimările de sprijin şi solidaritate transmise de comunitatea internaţională în urma incidentului de la Galaţi, inclusiv la această masă şi în cadrul declaraţiilor de presă susţinute înaintea acestei reuniuni, unde am rostit declaraţia în numele a 56 de ţări — lucru pentru care suntem recunoscători. Aceasta reconfirmă rolul crucial al Consiliului de Securitate şi al Naţiunilor Unite în ansamblul lor în a asigura că încălcările Cartei ONU şi ale dreptului internaţional nu rămân neabordate şi nesancţionate.
Cetăţenii mei de acasă întreabă dacă vorbele sunt suficiente pentru situaţia în care ne aflăm. Dar suntem angajaţi pe calea diplomatică ce ne stă în faţă şi, mai ales în această sală, mai ales în Consiliul de Securitate, cuvintele au o putere semnificativă.
Este cea mai amplă legitimitate a unei instituţii de a găzdui asemenea dialoguri necesare — oricât de incomode ar fi ele — dialogurile necesare pentru a sprijini pacea. Şi, pentru aceasta, avem nevoie de răspunsul comun, aşa cum l-am văzut în toate aceste zile, la aceste violări flagrante ale dreptului internaţional. Şi avem nevoie să sprijinim, în mod colectiv, calea spre pace la graniţa noastră. Acesta este, de asemenea, un alt motiv pentru care vorbim astăzi aici şi pentru care suntem recunoscători şi pentru intervenţiile dumneavoastră.
Adevărul nu este întotdeauna evident de la sine. Adevărul însuşi trebuie, de asemenea, protejat, aşa cum ne protejăm pământul, apele, aerul. Trebuie să protejăm faptele, pentru că ele sunt interpretate greşit. Şi uneori, cei care nu au argumente pentru a-şi putea explica comportamentul încearcă să fugă de răspundere, încercând să schimbe adevărul cu propriile lor naraţiuni.
Aşadar, prezenţa noastră aici astăzi, intervenţia noastră de astăzi, este, de asemenea, în apărarea adevărului şi în asigurarea faptului că cei care sunt victime ale agresiunii nu sunt înfăţişaţi drept agresori.
România va continua să fie un partener de încredere şi suntem recunoscători pentru sprijinul internaţional pe care îl vedem în această comunitate.
Vă mulţumesc."
