Ţările din zona euro vor trebui să semneze contracte obligatorii cu Bruxelles-ul

Ţările din zona euro ar trebui să semneze contracte obligatorii cu Bruxellesul, care le obligă la o reformă fiscală detaliată, se indică într-un proiect de agendă al UE care ar creşte controlul blocului comunitar asupra politicilor economice naţionale, consultat de Financial Times.

Prevederea, inclusă într-un raport distribuit în ţările UE înainte de summitul din această lună, presupune ca toate cele 17 state membre ale zonei euro să fie de acord cu tipurile de programe de politici şi de planuri de activităţi aprobate de Bruxelles, care în prezent sunt negociate doar cu ţările care au nevoie de sprijin financiar.

Dacă se adoptă, planul ar putea contribui la îndeplinirea solicitării formulate de Germania privind un control mai strict al economiilor ţărilor puternic îndatorate, cum ar fi Italia şi Franţa, care au înregistrat rezultate 'amestecate' în ceea ce priveşte reforma economică.

Propunerile, consultate de FT, reflectă cât de mult cred unii lideri europeni că trebuie reformată zona euro printr-un mecanism mai centralizat de luare a deciziilor. Este o schimbare, atrage atenţia FT, despre care mulţi factori de decizie politică cred că va necesita o modificare majoră în tratatele UE.

Proiectul este un prim pas într-o luptă anticipată despre cum se pot ceda zonei euro puteri ce intră acum în competenţa Ministerelor de Finanţe din statele membre. În plus, dacă la acest proiect se adaugă şi un plan iminent al preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, privind modificările tratatului, se prevede o nouă rundă de dezbateri despre cât de multă suveranitate ar trebui cedată de guvernele naţionale unei instituţii supranaţionale.

Printre propunerile mai ambiţioase incluse în document - parte a unui efort al preşedintelui Consiliului European, Herman Van Rompuy, de a crea un plan pentru o uniune economică în zona euro până la sfârşitul anului - se numără crearea unui buget central al eurozonei. Un astfel de buget, susţin oficialii, ar putea fi utilizat pentru a ajuta ţările cu probleme în vremuri de criză economică.

Unii oficiali germani şi-au exprimat sprijinul pentru un astfel de buget multinaţional, înţeles ca o modalitate de a colecta resurse naţionale, fără a recurge la punerea în comun a datoriei suverane.

Funcţionarii implicaţi în discuţiile ce precedă summitul au precizat însă că deşi există un entuziasm din ce în ce mai pronunţat pentru ideea unui buget comun în rândul statelor mai mari ale UE, nu există şi o viziune comună despre cum acest buget ar trebui alimentat sau utilizat.

Documentul va relansa, probabil, şi dezbaterea privind o 'Europă cu două viteze', cu 17 membri ai zonei euro favorabili unei coordonări economice mai strânse, şi alţi 10 membri, din afara zonei euro, luptând pentru a-şi găsi locul în noua uniune.

Oficialii implicaţi în elaborarea documentului au avertizat însă că recomandările au drept scop stimularea discuţiilor dintre liderii blocului. Astfel, fiecare propunere este menţionată drept măsură ce urmează să fie 'explorată'.

Proiectul lui Van Rompuy survine după ce oficialul şi-a petrecut o mare parte a ultimei luni călătorind în mai multe capitale din zona euro pentru a solicita liderilor naţionali idei pentru o cale de urmat, ceea ce înseamnă, în opinia FT, că proiectul va include, probabil, măsurile susţinute de mai mulţi dintre aceştia.

Documentul încearcă să menţină un ritm rapid în ceea ce priveşte crearea unei uniuni bancare în zona euro, cerând legiuitorilor să 'accelereze lucrul' pentru instituirea unui supervizor bancar unic ca prioritate până la sfârşitul anului - o mustrare directă la adresa Berlinului, care a încercat să încetinească procesul.