Ţările din “formatul din Normandia” doresc să prelungească prezenţa OSCE în Ucraina

Miniştrii de externe ai Ucrainei, Rusiei, Franţei şi Germaniei au căzut de acord să prelungească misiunea de monitorizare internaţională din Ucraina şi şi-au reînnoit apelurile pentru respectarea unui acord de încetare a focului încălcat de ambele tabere ce se “duelează” în estul Ucrainei.

Întâlnirea miniştrilor a avut loc marţi la Paris şi a durat de aproximativ 3 ore, fiind descrisă ca o încercare de a salva acordul de pace pe care cele patru puteri l-au intermediat în această lună în capitala belarusă Minsk, susţine Moscow Times.

Acordul prevede, printre altele, încetarea focului în zona de conflict, retragerea armelor grele de pe ambele părţi ale liniei de front şi retragerea trupelor şi armelor străine din Ucraina.

“În ciuda acestei situaţii trebuie să fim mai ambiţioşi în privinţa modului în care implementăm paşii individuali ai Acordului de la Minsk”, a declarat ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier după întâlnire, adăugând că există o lipsă totală de încredere între cele două tabere implicate în conflictul separatist ucrainean soldat până acum cu aproape 6.000 de victime.

Ministrul francez de externe Laurent Fabius a declarat că cele patru state au fost de acord să ceară o prelungire de un an a mandatului Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare din Europa (OSCE), ai cărei reprezentanţi ar trebui să monitorizeze încetarea focului în estul Ucrainei. În plus, cele patru ţări doresc să întărească personalul, echipamentele şi finanţarea către OSCE.

O sursă diplomatică franceză a declarat că situaţia OSCE va fi discutată în zilele următoare la Viena şi că se va lua în calcul dotarea misiunii de monitorizare cu vehicule blindate şi mijloace de supraveghere mai tehnice.

“Dacă îi lăsăm să lucreze, ei dispun de suficient personal pentru a acoperi zonele [de conflict] şi pentru a desfăşura controale, dar pe moment ei nu au acces în acele zone”, a declarat sursa, care a cerut să rămână anonimă.

Sursa franceză a mai declarat că planul de retragere a armelor grele, propus de şefii militari ucraineni şi paramilitari, este considerat a fi credibil de către experţii militari francezi şi germani, conform Moscow Times.

Ieşind primul de la discuţiile de marţi, ministrul rus de externe Serghei Lavrov le-a descris ca fiind foarte utile.

Omologul său ucrainean Pavlo Klimkin a fost puţin mai pesimist, susţinând că nu există niciun rezultat clar în urma discuţiilor, precizând că cele patru ţări nu au căzut de acord asupra limbajului de condamnare a evenimentelor de la sol din Debalţevo, un oraş ocupat de rebelii pro-ruşi după intrarea în vigoare a regimului de încetare a focului.

Separatiştii proruşi din estul Ucrainei au anunţat marţi că, în conformitate cu acordul de la Minsk, au început să retragă armamentul greu din cel puţin patru zone, dar Klimkin a declarat că se teme că paramilitarii îşi vor relocaliza forţele către oraşul port Mariupol, controlat în prezent de guvernul de la Kiev, şi că vor încerca să îl ocupe.

“Discuţiile nu pot fi percepute ca o mare realizare. Avem nevoie de o încetare a bombardamentelor. Trebuie să implementăm acordurile de la Minsk, şi nimic mai mult”, a declarat Klimkin în Paris.

Potrivit unui purtător de cuvânt al armatei ucrainene, Vladislav Selezniov, paramilitarii atacă de mai multe zile, cu artilerie grea, poziţiile trupelor guvernamentale din localitatea Şirokino, situată la 21 de kilometri de Mariupol, conform Agerpres.

La rândul său, numărul doi în comandamentul militar al paramilitarilor din provincia Doneţk, Eduard Basurin, a susţinut că acea localitate este atacată de trupele ucrainene. Basurin a adăugat că trupele guvernamentale nu deţin poziţii acolo din moment ce Şirokino s-ar afla sub controlul separatiştilor. În acelaşi timp, alte surse afirma că această localitate ar fi de fapt controlată de ambele tabere, fiecare ocupând aproximativ o jumătate.

Următoarea întâlnire între reprezentaţii celor patru state va avea loc la Berlin în termen de 10 zile, iar discuţiile vor fi susţinute la nivel de viceminiştri sau directori politici.

Dacă v-a plăcut acest articol, vă invităm să vă alăturaţi, cu un Like, comunităţii de cititori de pe pagina noastră de Facebook.