Sunt est-europenii victime ale rasismului în Marea Britanie?

Începând din 2004, aproximativ 1,9 milioane de est-europeni au venit în Marea Britanie. O cercetare nouă, condusă de cadre didactice de la Universitatea din Bristol, a examinat modul în care actuala imigraţie est-europeană în Regatul Unit a fost ''rasializată'' în politica imigraţiei şi jurnalismul tabloid, oferind primele perspective asupra modului în care rasismul afectează experienţele în domeniul muncii şi viaţa imigranţilor în Marea Britanie, informează miercuri site-ul Universităţii din Bristol.

Într-un proiect de 18 luni, publicat în revista ''Sociology'', condus de Dr. Jon Fox, conferenţiar la Facultatea de Sociologie, Politică şi Studii Internaţionale a Universităţii, cercetătorii au explorat probleme legate de rasism privind imigraţia ungară şi română în Marea Britanie.

Dovezile existente până în prezent în Marea Britanie sugerează că ''albul'' comun asigură puţină protecţie împotriva rasismului. Similar generaţiilor anterioare de imigranţi irlandezi din Marea Britanie şi SUA şi evreilor est-europeni cu un secol în urmă iar mai mai recent romilor est-europeni, această nouă generaţie de lucrători imigranţi est-europeni a fost supusă unor diferite forme de rasism, discriminare rasială şi stigmatizare rasială.

Nu este vorba de epitetele şi insultele de rasism brut, ci mai degrabă de ''rasializarea'' aluziilor şi concluziilor.

Dr. Fox, autorul principal al studiului intitulat 'Rasializarea noii imigraţii europene în Marea Britanie' a declarat: 'Analizele noastre au constatat că albul comun între imigrant şi majoritate nu i-a scutit pe aceşti imigranţi de genul de rasializare constatat în alte imigraţii'. Studiul a analizat politica imigraţiei şi media tabloide pentru a găsi dovezi privind diferite forme de rasializare.

'Ungurii [care la fel ca polonezii nu au fost supuşi controlului imigraţiei] au beneficiat de o politică a imigraţiei care, deşi motivată de considerente economice, a fost subliniată de preferinţele rasializate. Românii, în schimb, au fost supuşi unor controale stricte în materie de imigraţie, nu pentru că nu se potriveau profilului rasial preferat al imigranţilor, ci pentru că îngrijorarea cu privire la numărul lor a avut câştig de cauză atât asupra raţionamentelor economice cât şi rasializate de a permite mai mulţi imigranţi'', notează studiul.

''In timp ce controalele imigraţiei împotriva românilor nu au fost motivate rasial, ele au produs efecte rasializate. Românii au fost dezbrăcaţi simbolic de albul lor de către o politică a imigraţiei care a refuzat să-i recunoască drept europeni cu drepturi asociate depline', se arată în studiu.

În media tabloidă, în schimb, românii au fost cei care au primit cea mai mare parte (negativă) a atenţiei. Acest lucru se datorează faptului că românii, spre deosebire de unguri, au păşit într-o naraţiune de stigmatizare în desfăşurare, care a mers înapoi la imaginile post-Ceauşescu ale unor copii bolnavi de SIDA, presupuse cereri frauduloase de azil şi o serie de activităţi neplăcute ce merg de la cerşit şi prostituţie la furturi mărunte şi trafic. Asociaţiile romilor şi ţiganilor(nomazi din Marea Britanie au cimentat reputaţia lor negativă în modul de gestionare a migraţiilor actuale din presa tabloidă.

Constatările studiului arată modul în care două cohorte de imigranţi, vecini în Europa de Est şi imposibil de distins din punct de vedere fenotipic una de alta (şi într-adevăr de o majoritate britanică albă), sunt albite şi înnegrite dramatic de politica imigraţiei şi media tabloide.

Dr. Fox a adăugat: 'Analizele noastre arată modul în care politica imigraţiei şi media tabloide au contribuit la albirea şi înnegrirea imigranţilor unguri şi români. Politica imigraţiei a albit imigranţii unguri, iar media tabloide au înnegrit imigranţii români.

Studiul a fost finanţat de ''Economic and Social Research Council'' (ESRC).