Guvernul francez întinde mâna romilor

Guvernul francez va lua în discuţie miercuri soarta romilor, cetăţeni ai altor state din Uniunea Europeană, care trăiesc pe teritoriul ţării, reuniunea interministerială urmând să instituie, potrivit ministrului locuinţei, ecologista Cécile Duflot, 'o politică de viitor faţă de romi în Franţa, care va fi exemplară în Europa', scrie miercuri cotidianul Le Figaro, în două articole dedicate acestui subiect.

Aplicarea, în momentul aderării României şi Bulgariei la Uniunea Europeană, în 2007, a aşa-numitelor 'dispoziţii tranzitorii' de restricţionare a accesului pe piaţa muncii nu a avut, se pare, niciun efect de descurajare a venirii imigranţilor.

În ce priveşte soarta romilor, asociaţiile de apărare a lor sunt unanime că, pentru a le ameliora situaţia, ar trebui ridicate barierele care îi împiedică să obţină un loc de muncă în aceleaşi condiţii ca şi un cetăţean francez. Piaţa muncii este parţial închisă lucrătorilor originari din România şi Bulgaria, principalele ţări de origine a romilor.

Reuniunea interministerială de miercuri după-amiaza, prezidată de premierul Jean-Marc Ayrault şi în prezenţa ministrului de interne, Manuel Valls, ar urma să întoarcă definitiv pagina anilor Sarkozy, simbolizaţi, în viziunea guvernului socialist, de discursul de la Grenoble din vara lui 2010. Atunci, autorităţile au cerut o mai mare fermitate faţă de înmulţirea taberelor ilegale de români şi bulgari pe aproape întreg teritoriul ţării. Pistele explorate de noul guvern acum, când atmosfera a devenit mai primitoare, sunt, potrivit Le Figaro:

- Ridicarea măsurilor tranzitorii. Pentru a preveni eventuale fluxuri masive de imigraţie, au fost instituite 'dispoziţii tranzitorii' - conform jargonului bruxellez - în momentul aderării celor două state la UE, în 2007. Opt state comunitare, printre care Germania, Belgia şi Olanda, impun încă aceste restricţii. În Franţa, cetăţenii români şi bulgari au acces, din 2008, doar la 150 de meserii selecţionate, aflate pe o listă a sectoarelor cu dificultăţi de recrutare de forţă de muncă.

Bulgarii şi românii trebuie, mai întâi, să solicite la prefectură o autorizaţie de lucru. În plus, angajatorul lor trebuie să achite o taxă la Oficiul francez pentru imigraţie şi integrare, taxă ce poate reprezenta până la 50% din salariul brut lunar. Rezultatul este că niciun rom nu ocupă acest tip de loc de muncă, explică Saimir Mile, preşedintele ONG-ului La Voix des Roms.

Pentru a calma tensiunile după recentele expulzări, guvernul francez ar putea ceda şi ridica aceste 'dispoziţii tranzitorii', cu un an mai devreme faţă de data limită stabilită de Bruxelles, 31 decembrie 2013. În opinia Comisiei Europene, există puţine şanse ca această decizie să provoace un val masiv de imigranţi români şi bulgari în Franţa. Aceasta dintr-un motiv simplu: de la instituirea lor, măsurile nu ar fi avut niciun efect de descurajare. 'Problema este mai ales de ordin economic, nu juridic: imigranţii se îndreaptă spre ţările unde pot trăi mai bine', explică Philippe Moreau Defarges, specialist în migraţii.

Astfel, în pofida respectivelor dispoziţii, numărul lucrătorilor români - în mod evident, nu doar romi - a crescut în Franţa cu 150% din 2007, de la 14.000 la 35.000, la o populaţie activă franceză de 29 milioane de persoane. Spre comparaţie, Marea Britanie şi Italia au cunoscut valuri de imigraţie românescă mult mai importante (+ 207 % şi + 152 % din 2007).

Deşi Comisia Europeană afirmă că statele care nu au restrâns accesul pe piaţa muncii pentru români şi bulgari, precum Danemarca, 'nu au atras fluxuri de imigraţie mai importante', experţi ca Philippe Moreau Defarges previn că 'suspendarea acestor măsuri tranzitorii în Franţa nu poate fi percepută de aceste populaţii decât ca un semnal care îi încurajează să vină în Franţa'.

- Facilitarea relocărilor. Polemica născută de recenta expluzare de către ministrul Valls a unei tabere de romi de la Lille ilustrează, potrivit primarului socialist Martine Aubry, lipsa de soluţii alternative. În campania electorală, François Hollande promisese că nicio expulzare nu se va face fără o propunere de relocare. Terenurile aflate în proprietatea primăriilor lipsesc însă, iar statul nu dă exemplu. Guvernul dă asigurări că această politică va fi pusă în practică 'treptat'. În prezent, ar inventaria terenurile disponibile la Paris, în Seine-Saint-Denis, Rhône şi Bouches-du-Rhône. Cécile Duflot citează diverse 'iniţiative promiţătoare' - spaţii amenajate, structuri de locuire temporare, centre de primire de urgenţă, chiar sate de inserţie. Unele asociaţii, departe de a saluta aceste iniţative, se tem de un 'control social' ale acestor populaţii.

'Adevărata soluţie este ca ţările de origine să îşi schimbe fundamental politicile care discriminează de decenii aceste populaţii', consideră ministrul Manuel Valls. În 2010, Franţa a cheltuit 18 milioane de euro pentru repatrierea 'voluntară' a romilor. Bucureştiul declara atunci că 'aceşti bani ar fi putut fi investiţi în proiecte concrete de inserţie'. Misiunea poliţiştilor români care îi ajută pe colegii lor parizieni să îi repatrieze pe tinerii lor compatrioţi delincvenţi se va încheia la 31 august.