Summitul UE a găsit o formulă bugetară optimă: Europa mizează pe comerţul extern (presa rusă)

Uniunea Europeană (UE) a inaugurat sezonul politic 2013. La începutul acestei luni s-a desfăşurat primul summit anticriză din acest an, la care, după 24 de ore de negocieri, părţile au convenit asupra parametrilor planului bugetar pe 7 ani. Plan care, după cum recunoaşte preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, este puţin probabil să mulţumească toate ţările membre, dar care este în stare să consolideze Europa. O formulare laconică şi destul de tipică pentru actuala stare de lucruri din UE, comentează suplimentul săptămânal al Nezavisimaia Gazeta, Dipkurier.

Ca urmare a acordului dintre ţările participante, a fost aprobată limita 'de compromis' a bugetului pe 7 ani: 960 de miliarde de euro, în timp ce suma totală a contribuţiilor ţărilor membre va fi de 908 miliarde. Valoarea maximă iniţială a cheltuielilor bugetare propusă de Comisia Europeană - 1.047 miliarde de euro - nu a fost aprobată de principalii donatori ai UE, în frunte cu Germania şi Marea Britanie. În ceea ce priveşte Franţa, aceasta a pledat împotriva reducerii cheltuielilor, insistând că bugetul trebuie să prevadă un sprijin pentru creşterea economică a ţărilor participante.

Astfel, comentează Nezavisimaia Gazeta, principala cauză a crizei bugetare care nu a fost încă depăşită în mod oficia, este considerată opoziţia activă din partea celor mai mari economii ale UE faţă de majorarea finanţării proiectului european, în condiţiile reducerii veniturilor la bugetele naţionale şi prognozatei lipse de creştere economică în următorii doi ani.

Comentând rezultatele dezbaterilor, Herman Van Rompuy a declarat că planul aprobat este unul realist, fiind format în condiţii de criză economică, dar că în acelaşi timp el este orientat spre dezvoltare, deoarece menţine şi chiar, în unele cazuri, majorează finanţarea programelor pentru integrare europeană şi dezvoltare prin inovaţii. Astfel, au crescut fondurile alocate programelor Erasmus for all (învăţământ) şi Horizon 2020 (cercetare şi inovaţii), va fi lansat un nou program de sprijinire a businessului mic (COSME). În afară de aceasta, instrumentul-cheie de dezvoltare a infrastructurii europene a rămas totuşi pe lista priorităţilor, chiar dacă a primit mai puţini bani: 30 de miliarde în locul celor 50 iniţiale. Astfel, în următorii 7 ani în infrastructura de transport se vor investi 23,3 miliarde, în energetică - 5,7, iar în telecomunicaţii - 1 miliard.

La un nivel important s-a menţinut şi finanţarea unor importante proiecte europene precum Galileo (6,3 miliarde), ITER (2,7), GMES (3,7) Pentru combaterea şomajului UE a alocat circa 6 miliarde de euro.

De altfel, subliniază Dipkurier, bătăliile din jurul principalului document financiar al UE nu s-au încheiat încă, ci s-au mutat în Parlamentul European, care prin preşedintele său Martin Schulz a dat de înţeles că nu va sprijini un buget cu un mare deficit. La rândul său, şeful Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, autorul versiunii iniţiale a bugetului, a subliniat că 'acordul adoptat la summit doar a lansat procesul, următorul pas fiind aprobarea lui în Parlamentul European'.

De fapt, potrivit săptămânalului rus, ampla polemică privind construcţia UE şi locul unui anumit stat în marea familie europeană, polemică provocată de 'problema bugetului', a avut un efect revitalizant, pentru că nu a dus la ruperea relaţiilor, ci dimpotrivă, i-a obligat pe liderii politici să caute căi de apropiere şi să stabilească mecanisme pentru luarea deciziilor la nivel supranaţional.

Revenind la summit, Dipkurier Nezavisimaia Gazeta menţionează un alt subiect al dezbaterilor: comerţul extern. Fiind unul dintre adepţii-cheie ai integrării economice europene, UE a început să caute activ resurse pe pieţe externe, practicând în acelaşi timp o economisire cu adevărat europeană în plan intern. În ultimii ani au intrat în vigoare acorduri de liber schimb cu Peru, Coreea de Sud şi Columbia, au fost aprofundate acordurile cu Mexic şi Africa de Sud, sunt aproape de semnare acorduri de asociere cu Ucraina şi ţări din America Centrală, în timp ce negocierile cu Singapore, Canada şi India au intrat într-un stadiu final. A fost aprobat mandatul Comisiei Europene pentru demararea de negocieri cu Japonia.

La ora actuală, UE are 29 de acorduri de liber schimb, 8 acorduri urmează să intre în vigoare şi 10 se află în stadiul de negociere. Potrivit Comisiei Europene, finalizarea cu succes a tuturor acestor acorduri comerciale va avea un efect de 2,2% din PIB-ul UE (275 de miliarde de euro) şi de circa 2,2 milioane de locuri de muncă. În acest sens, UE urmează exemplul principalului său lider economic, Germania, care inclusiv în timpul stagnării provocate de criză îşi majorează cu încredere exporturile.

Se observă un progres şi în relaţiile cu SUA: viitorul acord de liber schimb a constituit subiectul cheie al vizitei pe care vicepreşedintele american Joe Biden a desfăşurat-o la începutul lui februarie în Europa. 'Crearea unei zone transatlantice de liber schimb va asigura impulsul necesar economiei occidentale în vederea depăşirii crizei şi stimulării creşterii. Această zonă va cuprinde aproape jumătate din comerţul mondial', a subliniat Barroso. Aceasta va fi, potrivit mass-media internaţionale, 'cea mai mare afacere comercială din istorie'.

Împinsă de probleme de ordin intern, Europa caută tot mai activ profit economic în integrarea economică internaţională, fără a uita în acelaşi timp de consolidarea Pieţei Comune interne. Potrivit indexului Global Connectedness 2012 (studiu anual al companiei DHL, bazat pe date privind fluxurile internaţionale de mărfuri, capital, informaţii şi resurse umane), ţările europene îşi restabilesc cel mai repede relaţiile economice până la nivelul de dinaintea crizei (cel din 2007). Nouă din primele zece ţări lidere ale indexului se află în Europa, şase fiind membre ale UE.

Comentând acest studiu, directorul DHL Frank Appel a declarat: 'Nivelul ridicat de dezvoltare a relaţiilor economice în Europa este una dintre cele mai mari reuşite ale integrării europene. Astăzi, în condiţiile unor discuţii frecvente privind posibila destrămare a UE, este extrem de important să nu se uite de acest lucru'.

Dacă în viitorul apropiat Europa va depăşi divergenţele interne şi va menţine o linie economică externă consecventă, ea va deveni nu doar mai puternică, ci se va şi transforma într-o structura integrată de tip nou, monolită şi flexibilă în acelaşi timp, bazată pe noi tehnologii, capabilă să reacţioneze repede şi eficient la provocările globale. De un asemenea partener au nevoie toţi, în primul rând Rusia, iar acest lucru trebuie conştientizat chiar acum, conchide publicaţia rusă.