Sulfina Barbu: Candidatura lui Dragnea, este o refugiere în Parlament împotriva justiţiei

Vicepreşedintele PDL Sulfina Barbu a afirmat, miercuri, că Liviu Dragnea candidează la alegerile parlamentare din decembrie pentru a se refugia în Parlament, pentru a scăpa de justiţie, mulţi alţi oameni politici din cadrul alianţei USL văzând "Parlamentul ca pe o fortăreaţă împotriva justiţiei".

"Din moment ce USL nu are niciun fel de criteriu pentru candidaţi văd această candidatură ca pe o refugiere în Parlament şi cred că mulţi de la USL privesc Parlamentul ca pe o fortăreaţă împotriva justiţiei", a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă, vicepreşedintele PDL.

Tot miercuri, liderul PSD, Liviu Dragnea, a anunţat că şi-a depus candidatura pentru alegerile parlamentare din decembrie. Unul dintre motivele invocate de preşedintele CJ Teleorman este votul celor 7,4 milioane de români care au dorit demiterea lui Traian Băsescu, precizând că îşi va achita obligaţia faţă de oameni, chiar dacă i se vor deschide 100 dosare.

"O să fac mai bine pentru acest judeţ în Parlament, peste 70% dintre teleormăneni au spus că pentru acest judeţ ar fi mai bine dacă eu voi fi în Parlament. Colegii mei primari au spus la fel şi nu au spus ce au visat ei noaptea, au spus ce au discutat cu cetăţenii din oraşele lor, astfel că am luat această decizie care este o decizie importantă şi grea pentru mine. Sunt multe motive care m-au determinat să fac acest lucru şi o să enumăr câteva dintre ele", a susţinut Liviu Dragnea.

Totodată, Dragnea a precizat că vrea să facă mai multe în Parlamentul României pentru oamenii din judeţul Teleorman care i-au acordat încredere şi sprijin.

"În primul rând vreau să reprezint la vârf acest judeţ Teleorman care îmi este foarte drag şi cetăţenii acestui judeţ care îmi sunt foarte dragi. A venit vremea să fac mai mult pentru ei, a venit vremea ca onoarea pe care mi-au acordat-o şi încrederea pe care mi-au acordat-o să o folosesc în Parlamentul României. Al doilea motiv în reprezintă cei 7,4 milioane de români care astă vară au spus ceva profund şi chiar dacă voi rămâne singur, chiar dacă mi se vor deschide încă 100 de dosare nu voi ezita şi îmi voi achita obligaţia faţă de ei şi anume să li se facă dreptate până la capăt. Al treilea motiv important îl reprezintă necesitatea ca în România să se realizeze un proiect naţional, un proiect de ţară. Începând cu anul viitor, se va realiza reforma constituţională, reforma administrativă, descentralizarea şi se va realiza un plan, o strategie cu termene precise, clare de dezvoltare durabilă a României", a conchis Liviu Dragnea.

Liviu Dragnea este acuzat că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, şi-ar fi folosit autoritatea şi influenţa în scopul obţinerii unei prezenţe de minimum 60% la votul de la referendum, care să garanteze validarea acestuia.

"În acest sens, a fost utilizat un sistem informatic complex ce permitea unui număr restrâns de persoane să obţină, în timp real, informaţii despre numărul de votanţi şi modul cum s-a votat în secţiile de votare. Astfel, oră de oră, coordonatorii partidului aveau reprezentarea prezenţei la urne, identificând secţiile de vot cu prezenţă slabă", preciza DNA.

Sulfina Barbu: Problemele pe POSDRU erau cunoscute. Ponta şi-a asumat, la preluarea mandatului, planul de măsuri

Sulfina Barbu, vicepreşedinte al PDL, a afirmat, miercuri, că problemele pe Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) erau cunoscute de actualul prim-ministru, Victor Ponta asumându-şi planul de măsuri în faţa Comisiei Europene (CE), încă din luna mai când a semnat acest document. Cu toate acestea, pe POSDRU a intrat încă de la începutul lunii iulie procedura de suspendare.

"Ca fost ministru al Muncii, pentru o perioadă de patru luni, îi atrag atenţia premierului Ponta că, la şase luni de la preluarea puterii, nu are nicio scuză să vină şi să vorbească despre greaua moştenire, programul acesta de dezvoltare a resurselor umane. Greaua moştenire pe care o invocă premierul Ponta este în realitate un plan de măsuri care, dacă era pus în aplicare, plăţile de la Comisia Europeană ar fi continuat. Culmea este că Victor Ponta a adoptat planul de acţiune făcut de miniştrii PDL, l-a semnat domnia sa, în luna mai, asumându-şi-l în faţa Comisiei Europene. Acesta este un plan de măsuri pe care primul ministru Ponta împreună cu miniştrii actuali, cel al Muncii şi cel de Finanţe, şi l-au asumat cu termene precise", a declarat, miercuri, în cadrul unei conferinţe de presă, Sulfina Barbu.

Totodată, Sulfina Barbu a ţinut să-i amintească premierului Ponta care conduce Guvernul "dezintegrării europene" despre perioada de patru luni în care a fost ministru al Muncii că au fost efectuate plăţi în valoare de 190 de milioane de euro de către CE, pe POSDRU.

De asemenea, vicepreşedintele PDL a precizat că, la acea vreme, a depus un proiect prin car aproximativ 3.300 de angajaţi de la Nokia care au fost disponibilizaţi, vor primi ajutoare din fonduri europene în valoare totală de 2,9 milioane de euro.

"Despre greaua moştenire pe care o invocă premierul aş vrea să vă spun că înseamnă, în cele patru luni de mandat pe care le-am deţinut la Ministerul Muncii, plăţi efectuate de la CE, pe POSDRU în valoare de 190 de milioane de euro. Toate măsurile dispuse de autoritatea de audit au fost puse în practică şi implementate în această perioadă şi au fost continuate şi de următorul ministru. Au fost identificate 348 de proiecte cu potenţial risc care au intrat în verificare detaliată a autorităţii de management. Împreună cu reprezentanţii CE, dar şi cu comitetul de monitorizare pe POSDRU a fost întocmită o listă cu măsuri de corecţie, tocmai pentru a fi corectate întârzierile pe POSDRU şi pe fiecare proiect în parte. Legat tot de banii europeni aş vrea să-i atrag atenţia premierului Ponta, care conduce guvernul dezintegrării europene, că am depus proiect pe Nokia la CE, care a fost avizat de aceasta şi 2,9 milioane de euro vor veni din partea Comisiei pentru persoanele disponibilizate de la Nokia.Vorbim în acest caz de aproximativ 3.300 de persoane care vor beneficia de fonduri europene pentru reconversie profesională şi reintegrare pe piaţa muncii. Aici discutăm despre un aviv dat de CE şi urmează un vot în Parlamentul European. Asta înseamnă performanţă", a concluzionat Sulfina Barbu.

Premierul Victor Ponta a discutat săptămâna trecută cu preşedintele Consiliului European José Manuel Barroso despre suspendarea fondurilor europene pe programul POSDRU. Ulterior, primul ministru a declarat că statul român va trebui să suporte o corecţie financiară de până la 25% în cazul programelor operaţionale în care s-au făcut plăţi în mod eronat.

Plăţile pentru principalele cinci programe operaţionale sunt blocate în momentul de faţă. Totodată, România a avut, în septembrie, o rată de absorbţie reală a fondurilor structurale şi de coeziune de numai 0,01% în luna septembrie, iar CE a rambursat ţării noastre puţin peste un milion de euro.

De asemenea, sute de beneficiari POSDRU au protestat, miercuri în Bucureşti împotriva repetatelor blocaje apărute în funcţionarea Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

Protestatarii au scandat în faţa Ministerului Muncii printre altele, "Noi facem proiecte, voi dormiţi în ghete" ,"Transparenţă nu incompetenţă".
Aceştia au avut pancarte pe care scria "Plătiţi-vă datoria, noi refacem România", "Banii europeni vi se scurg printre degete, banii noştri vă rămân lipiţi de mână", "Îngropi clasa muncitoare, cine-ţi vine la votare?".

Potrivit reprezentanţilor Coaliţiei ONG-uri pentru Fonduri Structurale, problemele sistemice cu care se confrunta beneficiarii POSDRU determină dispariţia unora dintre cele mai active organizaţii neguvernamentale din România sau au afectat ireversibil activitatea acestora.

Astfel, multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. Nu în ultimul rând, multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele, ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali, conform surselor citate.

Protestul din Bucureşti a fost însoţit şi de alte acţiuni similare în Târgu-Mureş, Iaşi şi Timişoara. Scopul acestora este de a atrage atenţia opiniei publice locale şi decidenţilor asupra problemelor urgente cu care se confrunta beneficiarii POSDRU şi asupra impactului negativ pe care acestea îl au asupra comunităţilor locale.