SUA: Polemică despre dreptul de a ucide în legitimă apărare

Uciderea tânărului negru Trayvon Martin, la 26 februarie, în Florida, a generat dezbateri aprinse în întreaga ţară despre legile care autorizează recurgerea, foarte subiectivă, la legitima apărare, scrie ziarul elveţian Le Temps în ediţia de miercuri.

Tragedia produsă în Florida redeschide câteva răni care nu s-au cicatrizat în totalitate şi controverse care reapar ori de câte ori se produc astfel de drame. Comunitatea afro-americană are sentimentul că nu este tratată de justiţie la fel ca ceilalţi. Controversele sunt legate de legile care autorizează legitima apărare şi folosirea armelor.

Trayvon Martin, un adolescent negru de 17 ani, a fost împuşcat mortal, la 26 februarie, de către paznicul voluntar George Zimmerman. Incidentul s-a petrecut într-o comunitate închisă din Sanford, Florida. Comunităţile închise, în SUA, sunt formate, de regulă, din cetăţeni cu venituri peste medie care se grupează într-o asociaţie imobiliară. Aici nu au acces decât locatarii şi familiile lor, străinii fiind verificaţi şi eventual somaţi să plece de către paznicii voluntari.

Martin era fiul unui astfel de locatar, care se mutase aici împreună cu logodnica sa. Trayvon se întorcea acasă, după ce cumpărase un suc şi dulciuri de la un magazin din apropiere, când a fost reperat de paznicul voluntar George Zimmerman, care l-a considerat un intrus. Din declaraţiile lui Zimmerman, adolescentul ar fi devenit violent în momentul în care a fost somat să se identifice, fapt care l-a făcut pe paznic să scoata pistolul şi să-l ucidă în legitimă apărare.

George Zimmerman a fost reţinut pentru scurt timp după comiterea faptei. Avea asupra sa un pistol de calibrul 9 mm şi permis de portarmă, dar, potrivit unităţii de supraveghere a zonei respective (un fel de gardă civilă, Neighborhood Watch), el nu era totuşi autorizat să poarte o armă şi nici să exercite atribuţiile care îi revin poliţiei.

Zimmerman, care dorea să devină judecător sau poliţist, a declarat că a acţionat în legitimă apărare după ce Trayvon Martin l-a atacat. Această acuzaţie a fost categoric respinsă de familia defunctului. El a fost eliberat la scurt timp la ordinul procurorului Norm Wolfinger, care între timp a fost înlocuit. În timp ce împrejurările comiterii omorului nu sunt clare, ucigaşul nu a contestat că l-a omorât pe Martin. În virtutea legii 'Stand your Ground' ('Apără-te'), adoptată în 2005 în Florida, orice cetăţean are dreptul să recurgă la forţă, chiar să omoare, dacă el crede că viaţa lui este pusă în pericol sau că integritatea sa corporală este grav ameninţată. Legea, pe care opozanţii au numit-o legea 'uciderii după bunul plac', prevede, de asemenea, că o persoană care a comis un 'omor justificabil' în legitimă apărare este scutit de orice anchetă penală sau civilă.

Tocmai acest lucru a aprins spiritele în Statele Unite. În prezent, Zimmerman nu a fost arestat şi nici nu s-a deschis vreo anchetă. Marţi, avocatul acestuia a afirmat totuşi că dacă clientul lui va fi inculpat, el se va preda autorităţilor. Jeffrey Fagan, profesor de drept la Universitatea Columbia din New York, afirmă că subiectivitatea criteriilor care definesc legitima apărare complică enorm munca autorităţilor judiciare din Florida. O ceartă prostească în trafic sau într-un bar îl poate incita pe unul din protagonişti să profite de principiul legitimei apărări.

Această subiectivitate a produs o altă dramă în Wisconsin, unde există o lege similară. Un tânăr afro-american, Bo Morrison, 20 de ani, a băut prea mult într-o seară şi a vrut să scape de poliţiştii care veniseră să facă ordine şi s-a refugiat în veranda unei case. Auzind zgomot, proprietarul casei a luat puşca şi a tras în intrus. Bob Morrison nu era hoţ, era pur şi simplu beat. Dar, conform legii, nu s-a deschis nicio anchetă şi ucigaşul a scăpat nepedepsit. Încă douăzeci şi patru de state au acelaşi tip de lege.

În spatele legii 'Stand your Ground' se află puternica asociaţie National Rifle Association (NRA) care susţine dreptul americanilor de a purta arme. Când guvernatorul Floridei, Jeb Bush, semna legea în aprilie 2005, lângă el se afla Marion Hammer, cea care a fost în anii 1990 prima femeie preşedinte a acestui organism. NRA a făcut presiuni asupra mai multor aleşi ca să adopte legea. Obiectivul este clar: în cele 50 de state să existe acelaşi tip de lege. Vicepreşedintele NRA, Wayne LaPierre, a subliniat acest lucru cu ocazia unei conferinţe a conservatorilor, la Washington: 'Libertatea promovată în al doilea amendament [al Constituţiei, care autorizează portul de armă] este într-adevăr sufletul şi inima Americii'.

Acelaşi Wayne LaPierre afirmă: 'Este cea mai periculoasă alegere din viaţa noastră [alegerile prezidenţiale din noiembrie]', făcând referire la restricţiile de portarmă pe care Barack Obama le-ar putea impune dacă ar fi reales. În 2008, după ce a fost ales, vânzările de arme au explodat de teamă că vor fi interzise de Casa Albă. Acum se întâmplă acelaşi fenomen, cu atât mai mult cu cât americanii nu se simt în siguranţă din cauza reducerii bugetelor poliţiei.

Tragedia de la Sanford nu este favorabilă afacerilor asociaţiei NRA. O petiţie care cere modificarea legii din Florida a strâns 2,2 milioane de semnături şi 58 de petiţii au fost deja depuse on-line.