SUA: Iranul reprezintă o ameninţare gravă. Măsurile militare sunt pe masă

SUA a trimis un avertisment dur Iranului, susţinând că măsurile militare ar putea fi folosite în cazul în care sancţiunile împotriva Republicii Islamice eşuează să o oprească pe aceasta să livreze arme grupurilor ostile în regiune.

Luând cuvântul la o conferinţă de presă la baza comună Anacostia-Bolling din Washington, Brian Hook, reprezentantul special al Departamentului de Stat american pentru probleme legate de Iran, a afirmat că există dovezi privind încălcarea de către Teheran a rezoluţiilor ONU împotriva proliferării armelor.

Întrebat despre măsurile pe care le-ar putea lua Casa Albă în campania de “maximă presiune” împotriva Iranului, Hook a susţinut: “Am fost foarte clari cu privire la regimul iranian, şi anume că nu vom ezita să folosim forţa militară când interesele noastre sunt ameninţate. Cred că ei înţeleg acest lucru. Cred că ei înţeleg acest lucru foarte clar”, potrivit Express.co.uk.

“În acest moment, când avem opţiunea militară pe masă, preferăm să folosim diplomatic toate instrumentele aflate la dispoziţie”.

Hook a luat cuvântul în cadrul unui eveniment care a urmărit să prezinte o serie de arme şi accesorii militare aparent furnizate de Teheran unor grupuri militante din Irak, Siria, Yemen şi Afganistan.

El a adăugat: “[Acest eveniment] scoate la lumină rachetele, armele mici şi dronele Iranului. Este foarte important ca naţiunile să vadă cu proprii lor ochi că aceasta este o ameninţare gravă şi tot mai mare”.

Casa Albă a susţinut că logo-urile unor companii iraniene pe arme reprezintă o dovadă că armele au provenit din Iran.

Remarcile lui Hook au fost făcute la doar o săptămână după ce preşedintele iranian Hassan Rohani a declarat că toate naţiunile musulmane ar trebui să se unească pentru a se opune Washingtonului şi Israelului.

Relaţiile dintre Teheran şi Washington s-au deteriorat rapid după ce preşedintele american Donald Trump s-a retras în luna mai din acordul nuclear încheiat între marile puteri şi Iran. Acordul prevede reducerea semnificativă a activităţii nucleare iraniene în schimbul ridicării sancţiunilor internaţionale aplicate împotriva Teheranului.

Totuşi, Trump a declarat că acordul este incomplet şi, de fapt, nu opreşte Iranul să dezvolte rachete balistice sau să îşi susţină aliaţii din Siria, Yemen, Liban şi Irak.

După ce s-a retras din acord, SUA a aplicat două runde de sancţiuni dure împotriva regimului din Teheran. Cel de-al doilea set de sancţiuni a intrat în vigoare la începutul lunii noiembrie şi vizează următoarele sectoare iraniene: energie, transport maritim de mărfuri, construirea de nave şi sectorul financiar.

Ca parte a noii runde de măsuri, Casa Albă a avertizat clienţii Iranului că trebuie să îşi reducă achiziţiile de petrol la zero sau se vor confrunta cu penalităţi americane, deşi a emis scutiri de 180 de zile pentru opt “jurisdicţii”, care le vor permite să importe petrol iranian în continuare. Astfel, cele opt ţări care vor fi scutite temporar de la noile sancţiuni sunt: China, India, Coreea de Sud, Turcia, Italia, Grecia, Japonia şi Taiwan.

Guvernul iranian a respins iniţierea unor noi negocieri cu Washingtonul cu privire la capabilităţile sale militare, în special privind programul de rachete, condus de Gărzile Revoluţionare Islamice.

De asemenea, Iranul, care insistă că programul său de rachete este doar defensiv, a ameninţat că va submina transporturile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz dacă SUA încearcă să ştranguleze exporturile petroliere iraniene.