SUA îngheaţă activele americane ale magnatului rus Oleg Deripaska
alte articole
Trezoreria SUA a îngheţat activele americane ale oligarhului rus de origine ucraineană Oleg Deripaska, inclusiv o vilă în cartierul Manhattan din oraşul american New York City, pentru a-l determina pe acesta să îşi abandoneze pachetul de acţiuni în compania EN+, o companie de holding listată la bursa de la Londra ce deţine aproape 50% dintre acţiunile companiei Rusal. De asemenea, oficiali ai Trezoreriei au afirmat că agenţii federali au negociat şi posibilitatea ca Deripaska să renunţe la o parte dintre operaţiunile sale europene pentru ca acestea să nu fie afectate de sancţiuni.
De când Deripaska a fost sancţionat în aprilie, avocaţii acestuia au negociat cu guvernul american pentru ca Deripaska să îşi limiteze implicarea cu scopul de a ajuta la relaxarea sancţiunilor aplicate împotriva Rusal, care aproape că au declanşat prăbuşirea companiei. După ce SUA a aplicat sancţiuni împotriva a 24 de oligarhi şi înalt oficiali politici ruşi, producătorul major rus de aluminiu Rusal a fost exclus din sistemul bancar occidental şi de pe pieţele globale. Începând cu luna august, avocaţii lui Deripaska au negociat cu Trezoreria SUA ca acesta să îşi reducă numărul acţiunilor în EN+ şi să-şi transfere o parte din acţiuni unei bănci ruseşti (deşi banca este sancţionată). Mai recent, Deripaska s-a oferit să îşi reducă pachetul de acţiuni în EN+ la 45%.
Deşi activele sale sunt sub incidenţa sancţiunilor, Deripaska – care a menţinut o relaţie de afaceri timp de un deceniu cu Paul Manafort, fost şef al campaniei preşedintelui Donald Trump, finanţând activitatea lui Manafort pentru un politician ucrainean pro-rus, până când cei doi au ajuns la neînţelegeri – a aranjat ca fosta soţie a partenerului său de afaceri Roman Abramovici, un alt oligarh rus, să continue să locuiască în vila din Manhattan.
Deripaska – despre care s-a zvonit că ar fi “conexiunea secretă” a preşedintelui american Donald Trump cu Putin, prin intermediul fostei asocieri a oligarhului cu Paul Manafort – a declarat că el “a colaborat” cu guvernul american în perioada 2009-2016.
În 2009, când Robert Mueller conducea FBI, agenţia i-a cerut lui Deripaska să cheltuie 25 milioane de dolari din propriii bani pentru a finanţa o operaţiune supervizată de Birou cu scopul de a salva un agent FBI pensionat – Robert Levinson – care a fost răpit în 2007, în timp ce lucra la un contract al CIA în Iran.
Deripaska a fost de acord, însă Departamentul de Stat al fostului preşedinte Barack Obama, condus la acea vreme de Hillary Clinton, a provocat prăbuşirea unui acord de ultim moment cu Iranul înainte ca Levinson să poată fi salvat. De atunci nu s-a mai auzit de fostul agent FBI.
Într-un articol recent, publicaţia americană New York Times a susţinut: Încercarea de a-l face pe Deripaska să coopereze cu FBI a făcut parte dintr-un efort american mai amplu, clandestin, de a evalua posibilitatea de a coopera cu aproximativ şase dintre cei mai bogaţi oameni din Rusia, dintre care aproape toţi, ca şi Deripaska, depind de preşedintele Putin pentru a-şi păstra averile, au declarat oficialii”.
Un rol esenţial în efortul de recrutare l-au avut doi jucători centrali în investigaţia Trump-Rusia: Bruce Ohr, un oficial din Departamentul de Justiţie american, care ulterior a fost retrogradat în decembrie 2017, şi Christopher Steele, autorul renumitului “Dosar Steele”.
Steele, un fost spion MI6, a conceput controversatul dosar de 35 de pagini, care cuprinde multe afirmaţii false şi neverificate despre preşedintele Donald Trump. Potrivit unor dezvăluiri recente, o investigaţie FBI asupra presupusei colaborări a campaniei lui Trump cu guvernul rus – pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2016 – a fost în mare parte bazată pe “Dosarul Steele”. Mai mult, dosarul a fost folosit de FBI pentru a obţine un mandat de supraveghere pe baza legii FISA împotriva lui Carter Page, membu voluntar în campania prezidenţială a lui Trump.
Steele, un asociat de cursă lungă al lui Ohr, a lucrat pentru Deripaska începând cu anul 2012, făcând cercetări despre un rival în afaceri, o activitate care a evoluat până în punctul în care fostul spion britanic a ţinut o legătură strânsă cu administraţia Obama, în numele lui Deripaska.