Uranium One: FBI refuză publicarea unor informaţii secrete care îi implică pe Mueller, Clintoni, Obama şi Rusia

FBI refuză să desecretizeze 37 de pagini de materiale referitoare la controversatul acord Uranium One, invocând probleme privind securitatea naţională şi confidenţialitatea, potrivit lui John Solomon de la The Hill. Se presupune că documentele conţin date privind implicarea secretarului de stat de la acea vreme, Hillary Clinton, precum şi informaţii deţinute de administraţia Obama în legătură cu acel acord, relatează site-ul Zero Hedge.

De existenţa documentelor s-a aflat după ce, pe baza Legii privind Libertatea de Informare (FOIA), au fost publicate o serie de materiale care au legătură cu acest subiect şi care conţineau, printre altele, şi titlul “Uranium One Transaction” (Tranzacţia Uranium One). Porţiunea disponibilă publicului include materiale inofensive, precum scrisori publice ale membrilor Congresului care au cerut informaţii privind aprobarea tranzacţiei.

Potrivit The Hill:

Probabil “publicarea” neaşteptată de către FBI – deşi e cam mult spus, deoarece agenţia nu a publicat informaţii importante – a documentelor respective pe baza FOIA reprezintă un semnal de alarmă care aminteşte americanilor că ar putea să existe dovezi ce merită analizate.

Un fost oficial american care a avut acces la dovezile comunicate la CFIUS (Comisia pentru Investiţii Străine din Statele Unite) privind acordul Uranium One a afirmat: “Cu siguranţă, există materiale care vor lămuri problemele ce au fost ridicate. Cineva ar trebui să lupte pentru ca situaţia să devină publică”.

Acel cineva ar putea fi preşedintele [american Donald] Trump, care ar putea adăuga aceste 37 de pagini de documente acum secrete la cele pe care le analizează pentru desecretizare în cazul Rusiei.

William Campbell şi FBI

În octombrie 2017, John Solomon şi Alison Spann au publicat un articol despre fostul agent FBI şi CIA sub acoperire William D. Campbell, de care nu s-a ştiut până în acest an. Campbell a fost foarte implicat în industria nucleară rusească în perioada în care procurorul special Robert Mueller era director al FBI.

“Timp de câţiva ani, relaţia mea cu CIA a constat în faptul că dădeam date după ce călătoream în străinătate”, a scris Campbell în mărturia sa. “Treptat, relaţia a evoluat şi CIA mi-a cerut să călătoresc în anumite ţări pentru a obţinute informaţii. În anii 1990, am desfăşurat activităţi în domeniul industriei energiei nucleare cu Kazahstanul şi Rusia. Când am informat CIA despre această evoluţie, am fost predat agenţilor de contrainformaţii ai FBI”, potrivit site-ului saracarter.com

În timp ce era sub acoperire, Campbell a fost forţat de ruşi (cu aprobarea FBI) să spele sume mari de bani – ceea ce a permis biroului să descopere un aparat masiv rusesc de spălare a banilor proveniţi din sectorul nuclear. Campbell susţine că a obţinut peste 5.000 de documente, cu dovezi video, privind bani îndesaţi în valize, ruşi care se lăudau cu mituirea Occidentului şi milioane de dolari care erau direcţionaţi către Fundaţia Clinton.

Potrivit The Hill: Dovezile au fost colectate în timp ce fostul secretar de stat american Hillary Clinton voia să atragă Rusia pentru îmbunătăţirea relaţiilor, în condiţiile în care soţul ei, fostul preşedinte Bill Clinton, a încasat 500.000 de dolari pentru un discurs susţinut la Moscova, şi când fosta administraţie a preşedintelui Barack Obama a aprobat vânzarea companiei miniere americane Uranium One gigantului rus Rosatom.

Iniţial, Campbell a descoperit compromiterea companiei de transport de uraniu Transport Logistics Internaţional (TLI) din statul american Maryland, care a încălcat Legea privind Practicile Corupte Străine. Firma a mituit un oficial din sectorul nuclear rusesc în schimbul unui contract pentru transportarea de uraniu american extras de ruşi, inclusiv amestecul de concentrate de uraniu numit yellowcake, care fusese obţinut prin acordul Uranium One.

Campbell a livrat mita din partea TLI în serii de câte 50.000 de dolari oficialului rus mai sus menţionat - Vadim Mikerin de la Tenex. La ordinul FBI, pentru a-şi menţine acoperirea, Campbell a furnizat sute de mii de dolari despre care el susţine că nu au fost rambursaţi niciodată. Ca urmare a activităţii lui Campbell, au fost formulate 11 capete de acuzare împotriva co-preşedintelui TLI, Mark Lambert, iar Vadim Mikerin, care locuieşte în Maryland, a fost judecat în 2015 şi a primit 4 ani de închisoare.

În al doilea rând, Campbell susţine că oficiali din sectorul nuclear al Rusiei au dezvăluit o schemă pentru direcţionarea a milioane de dolari către Clinton Global Iniţiative (CGI) prin firma de lobby APCO, care trebuia să verse fundaţiei lui Clinton o parte din onorariile sale anuale pentru lobby în valoare de 3 milioane de dolari.

“Contractul a prevăzut patru plăţi a câte 750.000 de dolari pe o perioadă de 12 luni. APCO trebuia să furnizeze asistenţă gratuită firmei Clinton Global Iniţiative ca parte a acţiunilor de a crea un mediu favorabil pentru a se asigura că administraţia Obama ia decizii afirmative la toate proiectele, de la Uranium One până la Acordul de Cooperare Nucleară Civilă Rusia-SUA”, a precizat Campbell.

Totodată, Campbell a declarat investigatorilor congresionali că acordul pentru Uranium One, ca şi alte contracte de uraniu în valoare de miliarde de dolari din SUA în timpul administraţiei Obama, a făcut parte dintr-o strategie de dominare rusească în sectorul uraniului care a implicat Tenex şi ramura sa americană Tenam, ambele fiind filiale ale companiei ruseşti de stat Rosatom.

“E-mailurile şi documentele pe care le-am interceptat în 2010 au clarificat faptul că achiziţionarea de către Rosatom a Uranium One – pentru activele sale americane şi din Kazahstan – a făcut parte din strategia geopolitică a Rusiei de a domina pieţele globale de energie”, a mărturisit Campbell. “Am obţinut dovezi că Tenex a ajutat Rosatom să obţină aprobare de la CFIUS, inclusiv un e-mail din 6 octombrie 2010 ... în care mi s-a cerut în mod specific să ajut să fie îndepărtată opoziţia faţă de acordul Uranium One”.

“Rosatom/Tenex au organizat o petrecere pentru a sărbători evenimentul, la care au participat oficiali din industria nucleară americană. La cererea FBI, am participat şi am filmat noul sediu al Tenam”, a adăugat Campbell.

Oficiali de la APCO – firmă de lobby acuzată că a direcţionat bani către Clinton Global Iniţiative – au declarat pentru The Hill că sprijinul firmei acordat CGI şi activitatea legată de Rusia nu au fost în niciun fel conectate, implicând departamente diferite ale firmei.

Obama

După cum a notat John Solomon de la The Hill, rămâne valabilă o întrebare cheie care ar putea fi clarificată prin publicarea celor 37 de pagini de informaţii secrete, şi anume: ce a ştiut administraţia Obama despre toate acestea?

I-a informat FBI pe fostul preşedinte Barack Obama, pe Hillary Clinton şi pe alţi lideri din comitetul de conducere al CFIUS în legătură cu acţiunile negative ale Rosatom înainte să fie aprobată vânzarea companiei Uranium One, sau Biroul a eşuat să îi alerteze pe factorii politici de decizie?

Nicio variantă nu este bună. Fie SUA, cu bună ştiinţă, a aprobat vânzarea activelor de uraniu unei Rusii corupte, fie FBI a eşuat să furnizeze politicienilor dovezi privind comiterea de fapte criminale înaintea unei astfel de decizii deosebit de importante, precizează The Hill.

Campbell a declarat că agenţii FBI care ţineau legătura cu el l-au asigurat că Obama a fost înştiinţat de către directorul de la acea vreme Robert Mueller despre activităţile criminale ale Rosatom.

După ce Solomon a publicat povestea lui Campbell, democraţii l-au atacat cu duritate pe acesta din urmă care, de la activitatea sa sub acoperire din Rusia, a trecut prin 35 de tratamente intensive cu radiaţii după ce a fost diagnosticat cu cancer pe creier şi leucemie.

Michel Isikoff de la Yahoo News a scris un articol în care, pe baza declaraţiilor unei surse anonime, l-a criticat pe Campbell, precizând că acesta ar fi un dezastru în calitatea de martor pentru că unele afirmaţii ale sale nu pot fi documentate. Isikoff a primit informaţii de la fostul spion britanic Christopher Steele.

Steele a întocmit un controversat dosar de 35 de pagini, în care a inclus multe afirmaţii false şi neverificate despre preşedintele Donald Trump. Potrivit unor dezvăluiri recente, o investigaţie FBI asupra presupusei colaborări a membrilor campaniei lui Trump cu guvernul rus – pentru a influenţa rezultatul alegerilor prezidenţiale din 2016 – a fost în mare parte bazată pe “Dosarul Steele”. Mai mult, dosarul a fost folosit de FBI pentru a obţine un mandat de supraveghere pe baza legii FISA împotriva lui Carter Page, un voluntar în campania prezidenţială a lui Trump.

Între timp, susţine Zero Hedge, într-o mişcare ce poate fi interpretată doar ca un efort de a proteja FBI, administraţia Obama şi clanul Clinton, procurorul general Jeff Sessions şi adjunctul său Rod Rosenstein chiar au încercat să sugereze că acest caz de “mituire nucleară” dezvăluit de Campbell nu are legătură cu acordul Uranium One.

În noiembrie 2017, John Solomon a declarat: “Procurorul general Jeff Sessions, într-o mărturie susţinută săptămâna trecută, şi adjunctul procurorului general, Rod Rosenstein, într-o scrisoare adresată Senatului luna trecută, au încercat să sugereze că nu există nicio legătură între Uranium One şi cazul mitei din sectorul nuclear. Argumentul lor a fost acela că acuzaţiile criminale nu au fost formulate până în 2014, în timp ce aprobarea dată de Comisia pentru Investiţii Străine din Statele Unite (CFIUS) pentru vânzarea companiei Uranium One a avut loc în octombrie 2010”, potrivit The Hill.

“Procurorul general Sessions părea să afirme că acuzaţiile privind mita, frauda şi spălarea de bani care îl implică pe Vadim Mikerin de la Tenex au avut loc după aprobarea acordului pentru Uranium One de către administraţia Obama. Dar noi ştim că informatorul confidenţial al FBI a colectat în mod activ dovezi incriminatorii începând cu 2009”, a declarat republicanul Ron Desantis pentru The Hill, adăugând: “Este greu de înţeles cum de a putut fi aprobată o astfel de tranzacţie fără să fie dezvăluită corupţia existentă”.

Chuck Gressley, preşedinte al Comisiei Judiciare din Senatul SUA, a adoptat o poziţie critică similară la adresa lui Rosenstein, afirmând că primul răspuns al adjunctului procurorului general către Comisie a fost “în mare parte pe lângă tema” investigaţiilor congresionale.