SUA, Germania, Rusia, prinse în jocul spionajului
alte articole
Nici nu se terminase bine scandalul spionării cetăţenilor germani de către NSA şi al ascultării telefonului mobil al lui Merkel de către americani, că a izbucnit unul nou care zguduie din temelii relaţia deja pusă la grea încercare dintre SUA şi Germania. Problema nu este doar la nivel politic, ci va avea reverberaţii la nivelul societăţii germane.
Un angajat al Serviciului german de informaţii externe (BND) a fost arestat, fiind suspectat de spionaj în favoarea Statelor Unite. Agentul dublu ar fi oferit CIA nu mai puţin de 200 de documente confidenţiale pe bani – în mod ironic inclusiv informaţii din comisia parlamentară specială creată după scandalul NSA pentru a ancheta modul în care au ”cooperat” serviciile secrete germane şi americane
Culmea ironiei, spionul ar fi fost prins de serviciul german de informaţii interne (Verfassungsschutz) atunci când a încercat să-şi pună ”serviciile” şi la dispoziţia serviciilor ruse, promiţând să le ofere tot documente secrete. Nemţii s-au adresat americanilor pentru a-l identifica, dar aceştia n-au răspuns.
La data izbucnirii scandalului legat de ascultarea timp de mai mulţi ani a telefonului cancelarului Angela Merkel de către americani, scriam că soluţia pecetluirii unui acord No-Spy care să stabilească modul de cooperare dintre serviciile secrete germane şi americane, nu va fi suficient pentru a preveni izbucnirea unor noi scandaluri de spionaj pe viitor, dacă nu va prevede sancţiuni pentru cei care încalcă regulile.
Un an mai târziu, nici vorbă de un astfel de tratat care să interzică spionajul între aliaţi. Administraţia Obama a refuzat să semneze un astfel de acord cu orice ţară, indiferent cât de prietenă, de importantă şi apropiată. Iar Merkel s-a grăbit să declare închis cazul în Germania, chiar dacă acesta a lăsat urme într-o societate sensibilă la securitatea datelor personale şi preocupată de supraveghere din cauza abuzurilor poliţiei secrete Stasi în Germania de Est pe timpul erei comuniste şi a celor comise de nazişti. Mai mult, Merkel s-a deplasat la Washington pentru a arăta că nimic nu s-a întâmplat, iar prietenia SUA-Germania rezistă.
Noul scandal dovedeşte însă că problema nu a fost rezolvată, ci doar îngropată…cum altfel dacă nu într-o comisie. Pentru a da impresia că guvernul german ia atitudine repede, a fost creată la vremea izbucnirii primului scandal de spionaj o comisie de anchetă parlamentară, care nu va putea însă să restabilească încrederea pierdută între SUA şi Germania.
Ca şi atunci, Angela Merkel nu s-a grăbit să ia poziţie faţă de noul scandal, ci a aşteptat, potrivit stilului ei reactiv tipic, să vadă mai întâi cum se pronunţă şi se poziţionează ceilalţi actori. Aflată în vizită oficială în China, ea s-ar fi arătat dezamăgită şi surprinsă de faptul că americanii nu şi-au ţinut cuvântul de a nu-şi mai spiona partenerii, potrivit unor surse din delegaţia care o însoţeşte. Oficial încă nu făcuse nicio declaraţie încă.
O poziţie tranşantă care arată magnitudinea cutremurului din relaţia germano-americană a exprimat-o preşedintele german Joachim Gauck care a declarat că ”am avut o dezbatere lungă şi intensivă legată de ce drepturi are NSA faţă de alte ţări şi cetăţenii noştri, aşa că trebuie să spunem: Ajunge”. La rândul său, ministrul german de externe, Steinmeier, a susţinut că ”dacă informaţiile sunt exacte, nu este o bagatelă” şi a cerut Washingtonului să facă lumină în acest caz ”cât mai repede posibil”.
Reacţia germană faţă de neregulile partenerului de peste Ocean a fost însă foarte timidă. Frank Walter Steinmeier l-a ”invitat” nu convocat, pe ambasadorul american la MAE german, deşi noul scandal arată clar că promisiunile autorităţilor americane ca-şi vor ţine serviciile în frâu s-au dovedit a fi vorbe goale.
Nici Merkel nu putea să mai tacă mult pe acest subiect al ”jocului cu prietenii şi cooperare apropiată”, cum a numit Gauck demersul american de spionaj. Cancelarul german a declarat în cadrul întâlnirii cu premierul chinez că dacă acuzaţiile de spionaj în favoarea SUA se dovedesc a fi adevărate, ”ar fi o contradicţie clară cu ceea ce eu consider a fi o cooperare bazată pe încredere între agenţii de informaţii şi parteneri”.
Cancelarul şi partenerii ei de coaliţie de la SPD ezită însă să-i supere prea mult pe aliaţii americani. Nici nu s-a pus problema de rechemare a ambasadorului, un gest extrem dar care ar fi fost pe măsura gravităţii actualului scandal de spionaj. Germania şi SUA rămân puternic interdependente. Berlinul a profitat de informaţiile furnizate de serviciile americane pentru a opri din faşă eventuale atentate teroriste, iar companiile germane exportă masiv în SUA. Germania nu vrea să pericliteze aceste avantaje, dar totuşi nu poate apărea ca acceptând orice de la americani.
Ceea ce nu înţeleg americanii este că oricât ar fi Merkel şi politicienii de la Berlin de toleranţi faţă astfel de cazuri, scandalurile de spionaj au reverberaţii puternice în societatea germană. Nemţii devin tot mai anti-americani şi mai înţelegători faţă de cei care combat SUA.
Întrebarea de fond care se pune în relaţia bilaterală este cât trebuie să-i permiţi unui partener? La această întrebare autorităţile de la Berlin au evitat să răspundă iar americanii au continuat să procedeze la fel şi după scandalul NSA, minimalizând efectele activităţilor de spionare a aliaţilor asupra relaţiei cu aceştia.
Ceea ce nu înţeleg americanii este că oricât ar fi Merkel şi politicienii de la Berlin de toleranţi faţă astfel de cazuri, scandalurile de spionaj au reverberaţii puternice în societatea germană. Nemţii devin tot mai anti-americani şi mai înţelegători faţă de cei care combat SUA.
Potrivit unui sondaj recent, doar 24% dintre nemţi susţin sancţiuni împotriva Rusiei. Mai îngrijorător, alte sondaje arată că Vladimir Putin devine paradoxal mai popular printre nemţi, înlocuind fascinaţia pentru Obama. De când cu scandalul ascultării telefoanelor de către NSA, germanii aderă tot mai mult la teorii ale conspiraţiei legate de CIA şi sunt în majoritatea lor înţelegători faţă de anexarea Crimeei de către Rusia. Despre agresiunea rusă în Ucraina, mulţi spun ca şi SUA au intrat ilegal în Irak.
Reflexele antiamericane merg până acolo încât potrivit unui sondaj realizat de ARD-Deutschlandtrend, „doar 45% dintre nemţi văd locul Germaniei ancorat în alianţa occidentală, faţă de 49% care doresc o poziţie de mijloc între Occident şi Rusia”. Mai mult, potrivit unui studiu Win-Gallup, 17% dintre germani percep SUA ca pe „cea mai mare ameninţare la adresa păcii în lume”, şi este vorba mai ales de tinerii între 25 şi 34 de ani.
Recent, un alt sondaj comandat de revista Spiegel arată că 57% dintre respondenţi sunt pentru o mai mare independenţă a Germaniei de SUA, iar 69% spun că încrederea lor în aliaţii americani a scăzut în ultima vreme.
Aceste tendinţe sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât Germania are o poziţie acomodantă faţă de Rusia (aşa cum s-a văzut din opoziţia trecerii la sancţiuni economice în cazul Ucrainei). De ce? Pentru că o Germanie în relaţii tot mai reci cu SUA şi care se apropie de Rusia ar fi o problemă pentru întreaga Europa.
După izbucnirea scandalului interceptărilor telefonice în Polonia, care a zguduit guvernul Tusk, Germania pare să fie următoarea ţintă de dezbinare a Occidentului. Chiar dacă mâna Rusiei nu este prezentă în acest caz, noul scandal care slăbeşte relaţia SUA-Germania este pe placul Moscovei, care nu va ezita să profite de răcirea relaţiilor dintre aliaţi.
Pe de altă parte, este interesant că SUA nu au reacţionat încă oficial la acest scandal şi n-au părut prea preocupate de efectele sale asupra relaţiei cu Germania. ”Americanii nu pot înţelege indignarea nemţilor faţă de spionajul între prieteni. Lor li se pare că prietenii trebuie ascultaţi pentru a te asigura că sunt prieteni. Iar tăcerea lor în acest caz este o jignire în sine”, relata jurnalistul german Rolf Büllmann pentru Tagesschau.
În orice caz, autorităţile americane nu vor putea să tacă prea mult, ci vor trebui să explice cumva acest caz, în care le va fi greu să invoce din nou lupta împotriva terorismului internaţional.
