SUA avertizează că Rusia ar putea fi pregătită să folosească din nou racheta Oreshnik împotriva Ucrainei în "zilele următoare"

Rusia ar putea lansa din nou în curând noua sa rachetă balistică letală cu rază intermediară de acţiune împotriva Ucrainei, a declarat miercuri Pentagonul, în timp ce ambele părţi se luptă pentru un avantaj pe câmpul de luptă care le va oferi un avantaj în orice negocieri pentru a pune capăt războiului de aproape 3 ani, transmite AP.

Sabrina Singh, purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, a declarat reporterilor în cadrul unui briefing că un atac ar putea fi efectuat „în zilele următoare”. Ea a adăugat că SUA nu consideră racheta - numită Oreshnik - o schimbare a jocului pe câmpul de luptă, dar că ruşii „încearcă să folosească toate armele pe care le au în arsenal pentru a intimida Ucraina”.

Singh a mai spus că SUA îşi bazează avertismentul pe o nouă evaluare a serviciilor de informaţii, dar nu a putut oferi alte detalii, inclusiv unde ar putea lovi Rusia.

Oficiali americani au declarat mai devreme miercuri că SUA observă că ruşii fac pregătiri pentru o nouă lansare a rachetei, care a fost folosită pentru prima dată luna trecută. Oficialii au vorbit sub rezerva anonimatului.

Ameninţarea vine în timp ce preşedintele ales Donald Trump a promis să pună capăt războiului, iar aliaţii occidentali sugerează că negocierile în acest sens ar putea începe în această iarnă.

Singh a declarat că SUA vor continua să sprijine Ucraina, inclusiv cu sisteme suplimentare de apărare aeriană menite să protejeze ţara împotriva atacurilor aeriene. Cu doar câteva zile în urmă, SUA au promis Ucrainei aproape 1 miliard de dolari în noi ajutoare pentru securitate, inclusiv muniţii pentru apărarea aeriană.

Ministerul rus al Apărării a sugerat, de asemenea, că Moscova este pregătită să riposteze, deoarece Ucraina a folosit miercuri şase rachete ATACMS fabricate în SUA pentru a lovi o bază aeriană militară din Taganrog, în sudul regiunii Rostov, rănind soldaţi. Aceasta a declarat că două dintre rachete au fost doborâte de un sistem de apărare aeriană, iar alte patru au fost deviate de mijloace de război electronic.

„Acest atac cu arme occidentale cu rază lungă de acţiune nu va rămâne fără răspuns şi vor fi luate măsuri relevante”, a declarat ministerul într-o declaraţie.

Aceasta nu este prima dată când oficialii americani au avertizat cu privire la potenţialele acţiuni sau mişcări strategice ale Rusiei, în parte ca un efort diplomatic de a transmite un mesaj Moscovei şi, eventual, de a influenţa deciziile.

În perioada premergătoare invaziei Rusiei în Ucraina din februarie 2022, SUA au discutat în mod deschis informaţii conform cărora Rusia pregătea trupe pentru a ataca Kievul. Ulterior, au declarat public că Moscova poziţionează agenţi în estul Ucrainei pentru a efectua o „operaţiune sub steag fals” care ar crea un pretext pentru invadarea trupelor sale.

Potrivit oficialilor americani, Rusia deţine un număr limitat de rachete Oreshnik şi acestea poartă un focos mai mic decât alte rachete pe care Rusia le-a lansat în mod regulat asupra Ucrainei.

Rusia a lansat pentru prima dată racheta într-un atac din 21 noiembrie împotriva oraşului ucrainean Dnipro. Înregistrarea video a atacului, realizată de camerele de supraveghere, arată mingi de foc uriaşe care străpung întunericul şi se izbesc de sol la o viteză uimitoare. A fost prima dată când arma a fost folosită în luptă.

La câteva ore după atacul asupra instalaţiei militare, preşedintele rus Vladimir Putin a făcut un gest neobişnuit şi a vorbit la televiziunea naţională lăudând noua rachetă hipersonică. El a avertizat Occidentul că următoarea utilizare a acesteia ar putea fi împotriva aliaţilor NATO ai Ucrainei, care au permis Kievului să îşi folosească rachetele cu rază lungă de acţiune pentru a lovi în interiorul Rusiei.

Atacul a avut loc la două zile după ce Putin a semnat o versiune revizuită a doctrinei nucleare a Rusiei, care a redus pragul pentru utilizarea armelor nucleare. Doctrina permite un potenţial răspuns nuclear din partea Moscovei chiar şi în cazul unui atac convenţional asupra Rusiei din partea oricărei naţiuni care este sprijinită de o putere nucleară.

Acest atac a avut loc, de asemenea, la scurt timp după ce preşedintele Joe Biden a fost de acord să slăbească restricţiile privind utilizarea de către Ucraina a armelor cu rază lungă de acţiune de fabricaţie americană pentru a lovi mai adânc în teritoriul rus şi la doar o zi după ce SUA a declarat că oferă Ucrainei mine antipersonal pentru a o ajuta să încetinească avansul Rusiei pe câmpul de luptă.

„Credem că avem dreptul să folosim armele noastre împotriva instalaţiilor militare ale ţărilor care permit folosirea armelor lor împotriva instalaţiilor noastre”, a declarat Putin la acea vreme.

De asemenea, el a avertizat că noua rachetă ar putea fi folosită împotriva altor locaţii ucrainene, inclusiv împotriva cartierului guvernamental din Kiev, iar luna trecută a declarat că Statul Major al armatei ruse selectează posibile ţinte viitoare, cum ar fi instalaţii militare, uzine de apărare sau centre decizionale din Kiev.

În ciuda bombardamentelor uzuale asupra ţintelor civile, preşedintele rus a declarat că, „în timp ce selectăm ţinte pentru lovituri cu sisteme precum Oreshnik pe teritoriul Ucrainei, vom cere civililor şi cetăţenilor ţărilor prietene de acolo să părăsească în avans zonele periculoase”.

Putin a lăudat performanţele rachetei Oreshnik, afirmând că focoasele sale multiple care plonjează spre o ţintă la viteze Mach 10 sunt imune la interceptare şi sunt atât de puternice încât utilizarea mai multor focoase într-o lovitură convenţională ar putea fi la fel de devastatoare ca un atac nuclear.

Vorbind marţi, Putin a afirmat că „un număr suficient de astfel de sisteme de arme avansate face pur si simplu utilizarea armelor nucleare aproape inutilă”.

Pentagonul a declarat că Oreshnik este o rachetă balistică cu rază intermediară de acţiune, sau IRBM, bazată pe racheta balistică intercontinentală RS-26 Rubezh a Rusiei. Aceştia au declarat că nu este o rachetă hipersonică din punct de vedere tehnic, deoarece nu are un vehicul de alunecare hipersonic care să propulseze racheta în cea mai mare parte a lansării şi a reintrării.

Rachetele cu rază intermediară de acţiune pot zbura între 500 şi 5.500 de kilometri. Astfel de arme au fost interzise în temeiul unui tratat din era sovietică, la care Washingtonul şi Moscova au renunţat în 2019.

Invazia asupra ucrainei a escaladat într-o confruntare de durată, în timp ce atât Rusia, cât şi Ucraina se străduiesc să obţină un avantaj în orice negocieri viitoare. Inaugurarea lui Trump luna viitoare a ridicat, de asemenea, întrebări cu privire la volumul sprijinului viitor al SUA oferit Kievului.

Trump a insistat în ultimele zile ca Rusia şi Ucraina să ajungă imediat la o încetare a focului şi a declarat că Ucraina ar trebui probabil să se pregătească să primească mai puţin ajutor militar din partea SUA. Scriind pe reţelele sociale la sfârşitul săptămânii trecute, Trump a declarat că preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski „ar dori să facă o înţelegere şi să oprească nebunia”.

Între timp, administraţia Biden a anunţat la sfârşitul săptămânii trecute un pachet de ajutor pe termen lung în valoare de 988 de milioane USD. Această finanţare se adaugă unei asistenţe militare americane suplimentare în valoare de 725 de milioane USD, inclusiv sisteme de contra-drone şi muniţii HIMARS, anunţate la începutul săptămânii trecute, care vor fi extrase din stocurile Pentagonului pentru a ajunge mai repede pe front. De la invazia Rusiei din februarie 2022, SUA au furnizat Ucrainei un ajutor militar în valoare de peste 62 de miliarde USD.